Disperarea lui Teodosie

Arhiepiscopul tomitan Teodosie Petrescu isi doreste cu disperare sa obtina titlul de mitropolit, pentru a avea sanse reale sa-i urmeze Prea Fericitului Teoctist la sefia Bisericii Ortodoxe Romane * Disperarea insa il determina sa comita tot felul de trasnai ecleziastice * Mai nou, arhiepiscopul s-a proclamat continuator al celui mai mare istoric dobrogean, Adrian Radulescu, fara a-si sustine ineptia printr-o calitate oficiala de istoric recunoscuta undeva in scriptele invatamantului romanesc

In goana sa disperata dupa obtinerea titlului de Mitropolit al Dobrogei, singurul care i-ar conferi un drept legitim pentru a aspira la si mai inalta distinctie arhiereasca, aceea de patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie Petrescu, s-a autoproclamat recent continuator al demersurilor regretatului istoric Adrian Radulescu. Intr-un comunicat remis presei, ieri, Arhiepiscopia anunta lansarea unui volum de studii istorice si comentarii sub titlul "Mitropolia Tomisului - traditie si actualitate". Cartea este semnata de Adrian Radulescu si de Teodosie Petrescu, desi cei doi nu au colaborat efectiv niciodata. In comunicat se precizeaza ca studiile profesorului Radulescu sunt inedite si au fost puse la dispozitia editurii Arhiepiscopiei de catre distinsa doamna Stefania Radulescu. De asemenea, este justificata calitatea de coautor a arhiepiscopului tomitan, prin aceea ca a continuat studiile incepute de regretatul profesor, in paralel cu slujirea religioasa si pe temeiul documentelor puse la dispozitia sa de directorul Arhivelor Nationale Constanta, dr. Virgil Coman, consultantul lucrarii. Printre randuri, Teodosie Petrescu se autoproclama continuator al istoricului Adrian Radulescu, desi aceasta ineptie nu este sustinuta de nici o calitate oficiala de istoric recunoscuta undeva in scriptele invatamantului romanesc. In ordinea treburilor bisericesti afirmatia are un talc profund, care ascunde intentia arhiepiscopului de a genera cumva promovarea Tomisului la rang de Mitropolie. Asa cum Adrian Radulescu a generat prin studiile, dar mai ales prin activitatea sa in cadrul Adunarii Nationale Bisericesti, promovarea vechii Episcopii a Tomisului la rangul actual de Arhiepiscopie. Exista, totusi, diferente de nedepasit intre pozitia actuala a lui Teodosie Petrescu si cea promovata de istoricul Adrian Radulescu in anii 90. Astfel, in timp ce Radulescu nu urmarea decat sa furnizeze argumentele istorice, dar si morale pentru ridicarea Tomisului la rang de Arhiepiscopie, Teodosie urmareste cu obstinatie, ba chiar cu disperare, obtinerea unei pozitii cheie in cadrul BOR. Daca ierarhul tomitan ar ajunge peste noapte mitropolit, ar ocupa pe cale de consecinta cel mai vechi scaun metropolitan din cadrul BOR. Desi nu exista o regula ineludabila in dreptul canonic ortodox cu privire la succesiunea patriarhului, practica arata ca, de regula, sefii BOR au fost alesi din randul mitropolitilor Moldovei. Reactivarea Mitropoliei Tomisului ar face ca cea a Moldovei sa nu mai fie cea mai veche, de unde si speranta lui Teodosie Petrescu de a fi urmatorul patriarh al BOR, pe baza argumentului vechimii scaunului pe care il ocupa. Cu aceasta speranta in suflet, arhiepiscopul tomitan a declansat in ultimii ani o campanie furibunda de "fabricare" a bisericilor si manastirilor care sa arate pe hartie intensitatea vietii religioase dobrogene. Pe hartie, pentru ca in realitate noile biserici arata ca niste baraci pentru muncitori, asa cum este de pilda cazul Bisericii Izvorul Tamaduirii din cartierul Tomis 3 Recent, Arhiepiscopia a fost amendata pentru ca a pus temelia unei manastiri in arealul protejat al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. In disperarea sa, Teodosie nici nu a bagat de seama ca incalca legile tarii. Iar acum, arhiepiscopul s-a aratat dispus sa se erijeze in continuatorul celui mai prestigios istoric dobrogean. Dar nu interesul stiintific l-a determinat pe Teodosie sa continue munca istoricului, ci interesul sau concret. Un interes care i-a dat ghes de-a lungul anilor de cand a venit la Constanta sa comita veritabile trasnai ecleziastice (scuzata ne fie licenta) in speranta ca-si va aranja viitorul in scaunul patriarhal. De pomina in acest sens a ramas slujba de Inviere de la malul marii, eveniment care i-a atras aspre critici din partea putinelor fete bisericesti din Sinod care au cunostinte solide in materie de teologie. Cat despre cunostintele sale, acestea au fost demonstrate la cateva conferinte ale ASCOR, unde s-a facut de ras respingand discutiile pe marginea teologiei negative pe motiv ca ortodoxia nu are nimic negativ in ea. Complet gresit. Negativ pentru BOR este faptul ca un personaj ca Teodosie a ajuns la o asemenea distinctie arhiereasca si tinde la una si mai inalta. Iar teologia negativa, de care nu a auzit inalta fata bisericeasca, se refera la o traditie dogmatica initiata chiar de sfantul Pavel si continuata de Dionisie Pseudo-Areopagitul sau sfantul Grigorie Palama. Insa, din ceea ce se cunoaste despre trecutul lui Teodosie, acestuia i-a placut mai mult muzica decat teologia.