Doar cu popii

Hotararea Sfantului Sinod prin care laicii nu vor mai participa la alegerea episcopilor si a patriarhului lasa "fara obiectul muncii" o serie de personalitati din Arhiepiscopia Dobrogei

Folositi ca masa de manevra de catre Teodosie, inaltul ierarh sigur se va lepada de ei, mai ales ca prin aceasta inovatie a PF Daniel, multi dintre mireni nu vor mai ajuta prea mult arhiepiscopia nici din punct de vedere material si financiar. La sfarsitul lunii noiembrie anul acesta, in sedinta Sfantului Sinod, Prea Fericitul Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, a venit cu o propunere soc: laicii, in cazul nostru persoanele care sunt din afara religiei si a tagmei bisericesti sa nu mai participe la alegerea inaltelor functii de episcopi, mitropoliti si patriarh. In ciuda protestelor, pe fata, a unora dintre cei prezenti la sedinta Sfantului Sinod, propunerea lui Daniel, a ramas batuta in cuie. Si aceasta chiar daca insusi actualul patriarh a fost ales, unii chiar spun ca prin manevrarea acestei forte laice, in cel mai inalt scaun al conducerii BOR. Surse din cadrul bisericii spun ca PF Daniel a facut aceasta miscare pentru a avea un control mai strict asupra viitoarelor alegeri care vor avea loc pentru ocuparea functiei vacante de mitropolit al Moldovei, pe care o detine tot el in acest moment. Aceleasi surse mai spun ca subtila miscare a fost facuta de patriarh, tocmai ca IPS Teodosie sa nu poata ajunge, cu oamenii pe care ii are, mitropolit al Moldovei, deoarece nu va mai avea sustinerea laicilor, iar pe aceea a fetelor bisericesti, nici atat. Mai ales ca este cunoscuta raceala existenta la nivelul preotilor din Dobrogea si IPS Teodosie. Si pentru a nu se crede ca de acum incolo Colegiul Electoral Bisericesc nu va avea nimic de facut in alegerea inaltelor fete bisericesti, Sfantul Sinod a dat dispozitie ca acesta sa fie totusi consultat in legatura cu hotararile pe care urmeaza sa le ia. Pana la modificarea statutului, era prevazut ca episcopii sa fie propusi de Sinod si alesi de Colegiul Electoral Bisericesc.

Pe cine se baza Teodosie

Unul dintre cei mai buni prieteni ai lui Teodosie, care a votat mereu dupa cum i-a cerut arhiepiscopul, este Gheorghe Martin, fost prefect al Constantei. Fara niciun fel de ierarhie in ceea ce priveste relatia cu arhiereul, ar fi putut fi senatorul PD Dorel Constantin Onaca. In sprijinul sau, putea sa sara oricand Sorin Frunzaverde, deputat PD, din acelasi partid ca si Onaca, si prieten de-al sau. In aceasta situatie, mai trebuie luat in calcul ca, de la Episcopia Caransebesului, din care face parte Frunzaverde, mai faceau parte conservatorul Ion Varan si pedistul Gheorghe Borcean, care, si ei, il puteau ajuta pe Teodosie. In aceasta alianta, arhiepiscopul il avea de partea sa si pe Trifon Belacurencu, din Episcopia Tulcei, care face parte integranta din Arhiepsicopia Tomisului. Belacurencu, presedintele filialei PSD Tulcea, este bun prieten atat cu Teodosie, dar si cu fostul primar PSD al Tulcei, Constantin Mocanu, unul dintre cei care l-au sprijinit in absolut toate actiunile sale pe inaltul ierarh dobrogean. Tot din Eparhia Tulcei mai este si Victor Tarhon, membru PD. Gavril Marza, membru PSD, presedintele Consiliului Judetean Suceava, din partea Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor, unde arhiereul Tomisului este nascut in judetul Suceava, si tot in satul sau natal, Gheorghiteni, comuna Dorna Arini, a ctitorit manastirea Acoperamantul Maicii Domnului, devenita, in foarte scurt timp, una dintre principalele atractii turistice ale zonei. Aceleasi surse mai spun ca Teodosie s-ar fi bazat in toate alegerile care s-ar fi efectuat si pe voturile lui Lucian Iliescu, primar al Giurgiului, actualul membru PD pe care il cunoaste, de cand arhiereul era episcop al Snagovului, si tot de acolo il mai stie si pe Constantin Balaceanu Stolnici, dar si pe actualul presedinte al PNTCD, Marian Milut.

Inca o structura bisericeasca

Potrivit Legiuirilor Bisericii Ortodoxe Romane si Regulamentului pentru functionarea organelor deliberative, conducerea Arhiepiscopiei Tomisului se face de catre Consiliul Eparhial. Din acest organism fac parte atat clerici, cat si mireni. In Arhiepiscopia Tomisului, Consiliul este alcatuit din 20 de membri, dintre care 11 de drept si noua alesi, 14 dintre ei fiind oameni ai bisericii, iar ceilalti sase, de regula, oameni politici. In continuare, va prezentam numele celor care compun acest organism, condus de pe functia de presedinte de Inalt Prea Sfintitul Teodosie, arhiepiscop al Tomisului: membri de drept - arhimandritii Tudor Andrei si Vlad Maxim, consilierii Radu Horiceanu, Aurelian Stefan, Ciprian Stoichin, Grigore Florin Rusu, Tanase Caraiane, Valeriu Roman, Nicolae Rusu si Chesarie Bertea. Ceilalti noua, alesi de data aceasta, sunt: preotii Iulica Pandele, Tanase Iftimie si Iulian Rotaru, si mirenii Virgil Breaban, Gheorghe Martin, Gheorghe Chilea, Victor Oancea, Mircea Basescu si Ion Ovidiu Brailoiu.

Ce fac consilierii arhiepiscopali

Potrivit Regulamentului pentru functionarea organelor deliberative, adunarea eparhiala este organul deliberativ pentru toate problemele administrative, culturale si economice ale Eparhiei. Membrii Adunarii eparhiale se aleg pe termen de patru ani, de catre delegatii Consiliilor parohiale (pentru membrii mireni) si de catre preoti si diaconi (pentru membrii clerici), pe circumscriptii stabilite de Consiliul eparhial. Alegerile sunt ratificate de Adunarea eparhiala. Printre atributiile Adunarii eparhiale se numara sustinerea intereselor religioase si a drepturilor bisericii, conform legilor tarii; delegarea unui cleric si a doi mireni, ca reprezentanti eparhiali in Adunarea Nationala Bisericeasca; alegerea membrilor Consiliului eparhial; alegerea membrilor Consistoriului eparhial cu aprobarea Episcopului sau Arhiepiscopului; intocmirea bugetului Eparhiei si a institutiilor sale; infiintarea de tipografii bisericesti, ateliere de lumanari pentru utilizarea in cadrul cultului in bisericile Eparhiei, dar si de depozite pentru aprovizionarea bisericilor si credinciosilor cu cele necesare cultului ortodox. Tot in atributiile Adunarii eparhiale intra hotararile de acordare de burse si subventii si de ajutorare a bisericilor sarace. De asemenea, hotaraste asupra infiintarii, desfiintarii si delimitarii teritoriale a Protopopiatelor si parohiilor si ingrijeste de bunul mers al invatamantului pentru pregatirea personalului bisericesc din Eparhie. In conformitate cu art. 113 din Regulamentul pentru alegerea, functionarea si dizolvarea organelor deliberative si executive in parohiile, protopopiatele si eparhiile din Patriarhia Romana, Consiliul eparhial se compune din chiriarh, ca presedinte, vicarul eparhial, consilierii administrativi, ca membri permanenti numiti de chiriarh cu avizul Consiliului eparhial si din noua membri: trei clerici si sase mireni, alesi pe termen de patru ani in Adunarea eparhiala. Trebuie facuta precizarea ca membrii alesi in Adunarea eparhiala sunt onorifici.

Scris de: {autor}Emilian ANDREI{/autor}