Ecourile au ajuns la Mircea Aron, şeful CSM Procesul „Grădiniţa groazei“ ori „Micul Regat“ încinge Justiţia din Constanţa!

Inspecţia judiciară „descinde“ la Constanţa! Cazul devenit cunoscut drept „Micul Regat“ ori „Grădiniţa groazei“ (sintagmă utilizată de Consiliul Superior al Magistraturii) încinge spiritele în justiţia de la malul mării, iar ecourile se aud până la Bucureşti. Concret, magistratul Alexandru Bogdan Arhip a intrat în atenţia superiorilor săi după ce a dispus citarea minorilor, cinci la număr, care ar fi fost abuzaţi în cadrul „Grădiniţei groazei“ cu mandat de aducere la instanţă, pentru a fi audiaţi în proces.
 
Mai exact, copiii de cinci-şase ani ar trebui să povestească ce li s-a întâmplat în faţa judecătorului, a grefierului, a avocaţilor şi a celorlalte părţi, inclusiv a inculpatelor. În acest context, părţile din dosar au sesizat Consiliul Superior al Magistraturii, care, în dimineaţa zilei de ieri, a demarat verificările.
 
„Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de aspectele semnalate în spaţiul public, prin intermediul mass-mediei, referitoare la cazul «Grădiniţa groazei», aflat în curs de judecată pe rolul Judecătoriei Constanţa“, se arată într-un comunicat remis ieri presei de către reprezentanţii instituţiei.
 
În continuare, aceştia au arătat că, în această situaţie, judecătorul Mircea Aron, preşedintele CSM, a sesizat Inspecţia Judiciară „în vederea efectuării de verificări prealabile cu privire la activitatea, conduita şi respectarea obligaţiilor profesionale de către domnul Bogdan Alexandru Arhip, judecător în cadrul Judecătoriei Constanţa“.

Care este procedura

Astfel, verificările pot dura circa 45 de zile de la data sesizării, însă termenul poate fi prelungit cu o perioadă de alte 45 de zile. Magistratul Daniela Pantazi, purtătorul de cuvânt al Consiliului Superior al Magistraturii, ne-a explicat că, potrivit articolului 52 din Legea nr. 317/2004, pe durata verificărilor, „secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea inspectorului judiciar, poate dispune suspendarea din funcţie a magistratului, până la soluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare, dacă exercitarea în continuare a funcţiei ar putea afecta desfăşurarea cu imparţialitate a procedurilor disciplinare sau dacă procedura disciplinară este de natură să aducă atingere gravă prestigiului justiţiei“.
 
Ulterior verificărilor prealabile şi în funcţie de ce vor constata inspectorii CSM legat de cazul de la Constanţa, Inspecţia Judiciară apreciază dacă se impune sesizarea Secţiei pentru Judecători în materie disciplinară, demarând acţiunea disciplinară faţă de judecătorul vizat. Mai departe, în cazul în care acţiunea disciplinară ar fi admisă, magistratul riscă, în funcţie de gravitatea faptelor, să se aleagă fie cu un avertisment, fie cu diminuarea indemnizaţiei brute cu până la 20% pentru o perioadă de până la şase luni, cu mutarea disciplinară la altă instanţă pentru o perioadă de până la un an, suspendarea din funcţie pentru o perioadă de până la şase luni ori chiar cu excluderea din magistratură.

Cerere de recuzare

Cu alte cuvinte, în perioada imediat următoare, judecătorul Alexandru Bogdan Arhip este vizat de verificările prealabile ale inspectorilor CSM. Dacă aceştia apreciază că este cazul, magistratul poate fi suspendat din funcţie pe perioada cercetărilor, iar dacă se constată necesar, împotriva judecătorului poate fi formulată acţiunea disciplinară, care va fi analizată de Secţia pentru Judecători în materie disciplinară a CSM. În paralel, părţile din dosar au formulat o cerere de recuzare a magistratului, solicitând schimbarea judecătorului care conduce procesul. Până la închiderea ediţiei, magistraţii Judecătoriei Constanţa nu luaseră încă o decizie cu privire la cererea de recuzare a acestuia.

Micuţi citaţi cu mandat de aducere

Judecătorul Alexandru Bogdan Arhip a ajuns în atenţia presei, dar şi a opiniei publice, după ce a hotărât ca micuţii care ar fi fost abuzaţi în cadrul grădiniţei „Micul Regat” din Constanţa să fie aduşi la instanţă cu mandat de aducere, pentru a povesti ce li s-a întâmplat. În spaţiul virtual şi nu numai, oamenii au fost revoltaţi de această decizie, întrucât, spun ei, este vorba despre copii cu vârste de cinci-şase ani care ar urma să fie puşi să relateze nişte traume pe care, la mai bine de doi ani de la comiterea faptelor descrise de procurori în rechizitoriu, încă încearcă să le uite.
 
Avocatul Marius Mocanu, unul dintre apărătorii părinţilor, spune că această măsură, de a aduce copiii la instanţă cu mandat de aducere, este una „exagerată, aproape la limita abuzului“.

 
„La dosar sunt probe care arată situaţia de fapt. Sunt înregistrări audio-video. Nu vedem care ar mai fi relevanţa ca cei mici să fie aduşi în faţa instanţei. Psihologii arată că nu este recomandată audierea minorilor. Mecanismele care le-au declanşat traumele pot fi reactivate. Copiii au făcut terapie. Unii fac şi acum terapie. Chiar şi aşa, judecătorul a sesizat Jandarmeria în vederea aducerii copiilor în faţa instanţei cu mandate de aducere. Domnul judecător a mai dispus citarea unor copii, la un termen trecut. Jandarmii au mers la casele acestora, cu dubele. Aici trebuie remarcat că jandarmii au rămas şocaţi. Nu au ştiut că au fost trimişi să aducă nişte copii. Copiii nu au fost aduşi în instanţă. Sper ca CSM să urmărească şi să constate cum s-au derulat dezbaterile pe această problemă.
 
Am cerut recuzarea domnului judecător. Ne gândim că acest judecător nu poate soluţiona acest dosar, în condiţiile asigurării unui proces echitabil. Este pentru prima dată când se întâmplă aşa ceva. Este primul dosar declanşat în ţară ca urmare a unor incidente în grădiniţe. Părinţii sunt îngrijoraţi pentru situaţia copiilor lor. Cei mici au fost duşi la terapie. Părinţii simţeau că ceva nu este în regulă, dar nu au ştiut exact ce. Am cerut să fie acordat statutul de martor vulnerabil. Judecătorul a ocolit să se pronunţe. M-am săturat să vorbesc la pereţi“, a conchis Marius Mocanu.
 
La rândul lor, reprezentanţii Jandarmeriei arată că, în timpul executării mandatelor de aducere, procedură stabilită pentru dimineaţa zilei de 22 iulie, „se va acţiona cu maximă atenţie şi protecţie“.
 
„Am avut deja discuţii cu cei de la Protecţia Copilului. Vom folosi personal feminin. Sunt excluse folosirea cagulelor sau transportul persoanelor cu autospecialele noastre“, au mai spus reprezentanţii Jandarmeriei, care au conchis afirmând că este pentru prima dată când jandarmii constănţeni merg să aducă la instanţă, cu mandat, un copil.
 

În cadrul unei scurte conferinţe de presă, organizate ieri, vicepreşedintele Judecătoriei Constanţa, Alina Jurubiţă, a spus că toate cele cinci cereri de recuzare a judecătorului Arhip au fost respinse, ca neîntemeiate.
 
Judecătorul este independent în activitatea sa şi s-a dispus ascultarea minorilor cu mandat de aducere, însă părinţii au refuzat să facă acest lucru, iar judecătorul apreciază că se impune audierea copiilor. Din acest motiv, au fost emise noile mandate de aducere, întrucât judecătorul doreşte ca părţile civile să fie în sala de judecată. Există foarte multe riscuri pentru copii, dar şi judecătorul are obligaţia să afle adevărul. Copiii s-au constituit părţi civile cu 100.000 de euro fiecare. Judecătorul a dispus ca în sala de judecată să fie prezent şi un psiholog“, a mai precizat Alina Jurubiţă.
 
„Nu există o regină a probelor. Judecătorul trebuie să aibă în vedere toate probele din dosar. Judecătorul Arhip rămâne judecător în acest dosar. Nu va fi cercetat de Curtea de Apel Constanţa, ci de CSM. Părinţii pot fi amendaţi dacă cei mici nu sunt aduşi la instanță. Răspunderea pentru orice prejudiciu aparţine judecătorului de dosar“, a mai spus vicepreşedintele Judecătoriei Constanţa.
 
La finele acestei conferinţe, mămica unui copil care ar fi fost agresat la Centrul „Micul Regat” a declarat, sub protecţia anonimatului: „Suntem profund dezamăgiţi de hotărârea luată în privinţa cererii de recuzare. Sincer, ne aşteptam să se arate mai mult interes din partea instituţiilor statului copiilor noştri. Se spune că instituţiile statului au obligaţia să îi protejeze, însă noi nu simţim lucrul acesta deloc. Ne-am gândit, firesc şi probabil, că doar strămutarea ar fi soluţia. Poate sunt alte instanţe care văd realitatea”.
 
„Noi ne-am exprimat punctul de vedere în faţa judecătorului, nu vom merge cu minorii acolo şi probabil că acelaşi lucru îl vom face şi în data de 22 iulie. Dacă ar fi fost o situaţie în care copilului meu i-ar fi fost bine, l-aş fi dus fără probleme. Am explicat în repetate rânduri de ce va fi traumatizat copilul şi nu suntem ascultaţi, ba chiar suntem un subiect de amuzament. Ne râdea (n.r. judecătorul) în faţă pur şi simplu. Nu pot să am încredere. La momentul acesta, nici nu ştiu cum mă pot opune. Cert este că nu am să îmi duc copilul de mână în instanţă în faţa educatoarelor care l-au bătut“, a adăugat mămica.
 
Întrebată dacă nu îl va duce chiar dacă va primi o amendă de 5.000 de lei, mama copilului abuzat a răspuns: „Dar cât costă sănătatea copilului meu? 5.000 de lei? Am cheltuit de zeci de mii de ori mai mult decât cei 5.000 de lei ca să îl aduc la o linie de plutire. Apropo, de asta şi cer bani grădiniţei. Este firesc să îmi plătească costurile pe care eu le suport în urma abuzurilor suferite în grădiniţă“.
 
Procesul „Micul Regat” se află pe rolul Secţiei Penale a Judecătoriei Constanţa din data de 10 septembrie 2014, iar până în prezent nu s-a ajuns la o primă hotărâre în cauză.
 
Reamintim că acest dosar a fost instrumentat de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa, iar în faţa judecătorilor au fost trimise: Eliza Pufleanu, directorul centrului educaţional, suspectată de complicitate la infracţiunea de purtare abuzivă, Georgiana Vierescu şi Alina Cristina Arma, îngrijitoare, Victoria Larissa Hercuş şi Irina Petre, educatoare, dar şi Cristina Manolache, director educativ, bănuite de purtare abuzivă.