Europa sprijina proiectul nuclear romanesc

Romania deruleaza imprumutul Euratom, in valoare de 223 de milioane de euro

FOREN 2004 este motivul pentru care importante firme din Romania si strainatate implicate in proiectul nuclear de la Cernavoda s-au reunit # Acordarea creditului Euratom, in valoare de 223 de milioane de euro, demonstreaza ca forurile economice europene sustin programul nuclear romanesc * Exista perspective pentru sustinerea financiara si a Unitatii trei de la Cernavoda, care este realizata in proportie de 12% # Directorul "Nuclear-Electrica", Ion Rotaru, a acordat premiul "Profesor Ioan Purica" inginerului Constantin Mingiuc

Lucrarile Forumului Regional al Energiei - FOREN 2004, care au ca tema principala "Dezvoltarea sustinuta a energiei si integrarea europeana", au continuat in cursul zilei de ieri prin dezbateri privind modul in care se completeaza domeniul energetic cu dezvoltarea durabila si felul in care se pot influenta reciproc. Argumentele pro energetica nucleara romaneasca au tinut de sfera contributiilor pozitive ale energeticii nucleare la dezvoltarea durabila. Din punctul de vedere al dimensiunii protectiei mediului, in evaluarea impactului ecologic pe intreg ciclul de viata al unitatilor nucleare, care ia in considerare utilizarea resursei, efectele asupra sanatatii si consecintele deseurilor, energetica nucleara este socotita printre cele mai bune surse regenerabile. In plus, o retea globala de cooperare tehnica a ajutat mereu industria nucleara sa atinga un excelent record de siguranta. Dimensiunea economica este data de accesibilitate, progresele tehnologice si imbunatatirea actionand continuu pentru reducerea costurilor de producere a electricitatii. Un alt avantaj al dezvoltarii industriei nuclear-electrice asupra dezvoltarii durabile este crearea de locuri de munca si meserii. Tehnologia nucleara are aplicatii in agricultura, sporind recoltele, si contribuie la imbunatatirea sigurantei alimentatiei. Unele tari, de exemplu Tunisia si Marocul, iau in considerare utilizarea energeticii nucleare pentru uzine de desalinizare si asigurarea aprovizionarii cu apa proaspata. Pana in prezent, s-a dovedit ca energetica nucleara satisface pe deplin cele trei obiective fundamentale ale strategiei domeniului energetic in secolul XXI: accesibilitatea, disponibilitatea si acceptabilitatea. Pentru Romania, in opinia specialistilor autohtoni, continuarea realizarii programului energetic nuclear bazat pe tehnologia CANDU reprezinta o cale sigura de sustinere a dezvoltarii macroeconomice si vine in sprijinul aderarii tarii la Uniunea Europeana. Pornind de la aceste puncte de vedere, marti seara, la decernarea premiului "Profesor Ionel Purica", eveniment ce s-a desfasurat la restaurantul "Rustic" din statiunea Neptun, directorul general al "Nuclear-Electrica", Ion Rotaru, a prezentat invitatilor straini si romani o istorie a energeticii nucleare romanesti si cateva perspective cu privire la realizarea unitatilor doi si trei. Ion Rotaru a apreciat faptul ca exista interes european pentru realizarea Unitatii trei, care este construita in proportie de 12% si pentru care este nevoie de o finantare de un miliard de dolari. De asemenea, directorul general al "Nuclear-Electrica" a apreciat faptul ca a fost acordat imprumutul Euratom, de 223 de milioane de euro, pentru continuarea lucrarilor la Unitatea doi, aspect care certifica interesul european pentru proiectul nuclear romanesc. Premiul "Profesor Ionel Purica" a fost acordat inginerului Constantin Mingiuc, specialist in centrale nuclear-electrice.

Ceausescu a facut presiuni asupra proiectantilor CNE Cernavoda

Inginerul Constantin Mingiuc ne-a acordat un interviu:Reporter: Domnule inginer, spuneti-ne ceva despre activitatea dumneavoastra?Constantin Mingiuc: Lucrez in proiectarea sistemelor energetice nucleare din 1963. In 1978, imediat dupa semnarea protocolului de colaborare in domeniul nuclear dintre Romania si Canada, am fost numit sef de proiect complex pentru conducerea lucrarilor de proiectare si asistenta tehnica pentru Centrala Nuclearo-Electrica de la Cernavoda. Am condus echipa de proiectanti si am participat la toate actiunile importante pentru realizarea obiectivului de la Cernavoda. In anul 1986 am fost numit director de proiect si am continuat sa coordonez lucrarile la CNE Cernavoda pana la punerea in functiune a Unitatii unu. Pana in anul 2001, am continuat sa fiu director de proiecte si programe in cadrul Centrului de Inginerie Tehnologica pentru Obiective Nucleare - CITON. Din 2001 sunt pensionar, dar am ramas consilier in cadrul aceluiasi CITON.Rep.: Care credeti ca sunt motivele pentru care ati primit acest premiu ravnit de toti nuclearistii?Constantin Mingiuc: Cred ca motivarea acestui gest este legata de intreaga mea activitate. Tocmai pentru ca eu am avut sansa sa trec prin toate etapele, de la studiile preliminare de selectare a tipului de reactor, stabilirea profilului unitatii nucleare si pana la fundamentarea tehnico-economica si asigurarea suportului tehnic, proiect si asistenta tehnica pe intreaga perioada de realizare a centralei pana la punerea ei in functiune. Cam acestea cred ca au fost ratiunile pentru care am primit premiul "Profesor Ionel Purica".Rep.: Inseamna ca sunteti unul dintre cei care ati ales tipul de centrala si reactor ce urma sa fie construit la Cernavoda?Constantin Mingiuc: Am fost coautor al notelor tehnice care au propus excluderea reactoarelor de tip VVER-440, de tip sovietic, care nu au anvelope de protectie. Am recomandat selectarea proiectului pentru reactorul de tip HWR-Candu de productie canadiana, cu anvelopa de protectie.Rep.: Avand in vedere vremurile la care dumneavoastra sustineati proiectul canadian in defavoarea celui sovietic, nu ati avut presiuni pentru a alege pe cel al aliatului nostru de atunci, URSS?Constantin Mingiuc: In 1976 am participat, in calitate de responsabil cu securitatea nucleara si protectia mediului, la studiul de fezabilitate privind introducerea reactorului de tip CANDU in Romania si am fost convins ca acest proiect este superior. Presiuni au fost dupa vizita lui Nicolae Ceausescu in Canada, din 1985. Nu stiu ce consilieri a avut atunci fostul dictator, dar, la intoarcere, a cerut sa revizuim solutiile tehnice pentru a realiza economii de materiale si manopera. Echipa de proiectanti, din care faceam parte, nu a cedat acestor presiuni. Ratiunile pentru care nu am acceptat nici un compromis au fost pentru a nu fi afectata calitatea si siguranta obiectivului. Am conservat nivelul de performanta al Unitatii.Rep.: Va multumim si va uram in continuare mult succes.