Expertii, la mana politistilor

Coruptia din Anticoruptie

Justitia fara experti este neputincioasa. In toate spetele, parerea expertilor este necesara si indispensabila in judecarea unei cauze care are ca obiect unele fapte legate de domenii economice, financiare sau pur tehnice. Recent lansata campanie anticoruptie, demarata de motorul PSD la semnalele lansate de organismele europene, a generat o serie de masuri care sa conduca macar la diminuarea fenomenului care afecteaza societatea romaneasca in prezent. Asa a luat nastere Parchetul National Anticoruptie - PNA. Oricat de competenti ar fi procurorii, acestia lucreaza cu politistii si expertii desemnati de acestia. In practica politistilor s-a impamantenit o metoda de ancheta periculoasa. Este vorba de expertiza la comanda. Cum padure fara uscaturi nu exista, si breasla expertilor are putregaiurile sale. De ceva timp, a aparut o categorie de experti care sunt solicitati cu preponderenta de politisti, care sunt catalogati ca expertii-unealta. In continuare vom incerca sa dam raspunsul la intrebarea: Care este substratul colaborarii aproape desavarsite intre politisti si unii dintre experti? Expertii au la indemana parghiile necesare pentru a face jocul anchetatorilor. Pentru moment, ne vom referi la doua categorii de astfel de experti, si anume: Expertii contabili sunt, in general, absolventi ai unei institutii de invatamant superior cu profil economic, care are multe specialitati in afara celei pure de contabilitate. Orice absolvent de facultate poate obtine calitatea de expert contabil dupa ce sustine un examen la discipline legate de domeniul contabilitatii. Expertii tehnici sunt absolventi de politehnica sau de o alta facultate cu profil tehnic. Ambele domenii sunt de o vasta complexitate si putini sunt acei experti care pot da solutii pertinente si impartiale la toate solicitarile anchetatorilor. Cu toate acestea, expertul-unealta a ajuns un fel de "expert universal". Competenta expertului nu mai este un criteriu pentru politistii care au anumite directii intr-un dosar. Ei cauta expertul vulnerabil, care sa raspunda la comenzi. De multe ori, experienta expertului desemnat de politie este sub a celui care a emis un document aflat sub "lupa" anchetei, dar asta nu mai conteaza. Important este ca "expertul-unealta" sa faca dupa cum i se indica. De ce expertul-unealta se executa? Nu este o intrebare fara raspuns. Relatia expert-politist are si alte valente. Unii dintre colaboratorii politistilor au si ei "bube-n cap" de care anchetatorii nu sunt straini. Sunt cazuri de experti la Constanta care sunt, la randul lor, cercetati de politie. Paradoxal, tot acesti experti sunt solicitati sa delibereze in alte dosare. De ce politistii nu cauta alti experti cu renume, competenti si fara pata? Simplu, cei curati nu raspund la comenzi. De aici obedienta unor experti fata de organele de ancheta. Pentru a ajunge la un numitor comun cu politistul anchetator, expertul-unealta accepta sa dea cu parerea chiar in spete la care nu se pricepe. Sunt situatii in care expertii manipulati de politisti dau solutii in operatiuni comerciale, financiar-contabile de care nu s-au lovit pe perioada practicii. Reputatia si competenta nu mai conteaza atunci cand trebuie gasiti vinovati cu orice pret. De ce este nevoie de vinovati? Campania anticoruptie trebuie sa aiba si rezultate. Cum influenta politica asupra politiei este o alta practica a societatii romanesti, care se afla pe drumul spre democratie, nu mai este nevoie de alte explicatii. Sefii din politie nu accepta ca intr-un dosar cu miza politica sa nu existe si vinovati. In aceasta situatie, pentru orice politist anchetator devine valabila zicala: "scopul scuza mijloacele". Dupa ce instrumenteaza un dosar luni de zile, de frica sefilor, politistul se straduieste sa scoata un vinovat.

Vinovati cu orice pret

Astfel de practici in unele dosare conduc, in final, la solutii in instanta contrare cu lucrarea initiala promovata de politie. Cand ajungem la capitolul termene de solutionare, iar vom descoperi discrepante si diferente de abordare ale oamenilor legii. De obicei (in unele cazuri/declaratii ale politiei), cercetarea penala dureaza luni si chiar ani de zile. In acelasi timp, plangerile penale impotriva unor experti, de cele mai multe ori intemeiate, sunt rezolvate de politisti, la urgenta, in numai cateva zile. Dar au si interesul ca mai apoi sa le solutioneze intr-un termen atat de scurt, pentru a uza de relatia creata prin clementa legata de interesul comun. Cooperativa politist-expert functioneaza pana la instantele de judecata. Acolo se schimba situatia, parghiile politistilor nu mai au efect. Ulterior, organele de cercetare penala ajung sa se planga pentru ca le-au fost returnate dosarele de la instante. Asa se ajunge la perioade lungi de judecare si rejudecare a unei cauze in care expertizele si probele aduse ulterior de aparare sunt diametral opuse cu concluziile organelor de ancheta. Toate acestea, in detrimentul contribuabilului. In dosarele la comanda, solutia finala infirma cele constatate de organele de cercetare penala, structurate pe lucrarile politistilor. Asa ajung expertii sa aiba dosare penale. Expertilor din categoria la care ne referim aproape ca le convine acest cerc vicios. Ei au de lucru si, in plus, au protectia politiei. Asa s-a ajuns ca sa existe coruptie chiar in randul celor care lupta cu acest fenomen aproape generalizat. Intr-unul din numerele viitoare vom veni si cu cateva cazuri concrete. Prin abordarea acestui subiect vom incerca sa aducem in atentia comandantilor politiei si a prefectului Gheorghe Martin aceasta situatie neconforma cu standardele la care trebuie sa se alinieze politia si justitia romaneasca.