Fantana lui Ovidiu, scoasa la lumina

Au inceput operatiunile de salvare a obiectivului arheologic din curtea noului sediu al Tribunalului Constanta

In cursul zilei de ieri, o echipa de muncitori a efectuat operatiunea de desigilare a fantanii antice descoperite in perimetrul noului Tribunal Judetean Constanta * Obiectivul istoric antic si unic in Europa va fi reabilitat si introdus pe lista monumentelor istorice nationale * Arhitectura de exceptie a constructiei reprezinta o adevarata capodopera a inginerilor din antichitate * Ghizdurile fantanii sunt confectionate din piatra de calcar fasonata manual * Apa din fantana este potabila, iar debitul raului subteran care alimenteaza fantana este uimitor de mare * La aproximativ 30 de metri adancime, in peretele estic al fantanii se afla o galerie prin care curge torentul de apa * Nu se cunoaste inca lungimea galeriei de la baza fantanii * Probele biologice, precum si analizele efectuate denota ca apa este buna de baut * Deja au aparut pozitii controversate despre numele care-l va purta aceasta fantana dupa ce va fi reabilitata si redata circuitului turistic

In cursul zilei de ieri, o echipa de muncitori a efectuat operatiunea de desigilare a fantanii romane aflate in incinta noului sediu al Tribunalului Judetean Constanta. Acest monument istoric de mare insemnatate a fost descoperit din intamplare in urma cu sapte ani de zile, in zona central-istorica a Constantei, in momentul cand au fost demarate lucrarile de construire a cladirii Tribunalului Judetean Constanta. Data fiind natura terenului, extrem de bogat in vestigii istorice antice, lucrarile au debutat, de la bun inceput, cu o permanenta monitorizare din partea reprezentantilor Muzeului de Arheologie Constanta. Inca de la primele excavatii a fost descoperit, initial, un put cu un diametru neglijabil. Acesta era acoperit cu o lespede de piatra, care ulterior a fost distrusa de cupa excavatorului. In urma largirii buzei putului s-a descoperit ca, de fapt, constructorii se aflau in fata unei fantani antice de dimensiuni considerabile. Adancimea fantanii este in jur de 30 de metri, diametrul de un metru, iar pe fundul sau curge un adevarat torent de apa potabila. Debitul torentului de apa din fantana este foarte mare, raul subteran care alimenteaza fantana curgand spre mare, in directia Portul Tomis-plaja "Modern", prin intermediul unei galerii sapate la baza fantanii. Lucratorii de pe santier au colectat, cu ajutorul unei franghii si al unui recipient, apa din fantana. Aceasta este rece si foarte buna la gust, fapt care poate insemna ca, probabil, fantana a fost sapata chiar pe un izvor. Uimitor este faptul ca, in ciuda vechimii ei, aceasta este perfect conservata. Perfectiunea ghizdurilor din piatra de calcar finisata manual de fantanarii din antichitate confera acestei fantani calitati unice. Fantana romana din centrul cetatii, situata in parcul de langa noua cladire a Judecatoriei, urmeaza acum sa fie reabilitata. Lucrarile de degajare a fantanii, care au fost demarate in dupa-amiaza de ieri, au fost rezultatul eforturilor si insistentelor reprezentantilor organizatiei "Eco-Dobrogea", care, constientizand importanta de exceptie a acestui vestigiu istoric, au facut lobby la nivelul conducerii diferitelor institutii de specialitate, au consultat arhitecti de renume pentru punerea in practica a planurilor de reabilitare in situ a descoperirii. Arheologul Traian Cliante, de la Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta, a declarat, in urma cu doua zile, ca fantana in cauza este unul din elementele ce compuneau sistemul strategic de aprovizionare cu apa al orasului antic Tomis. In zona peninsulara, acest sistem era format din apeducte, cisterne de piatra si fantani, sistem de supravietuire strategic in cazul asediilor. Romanii au reusit ca prin zona peninsulara a Constantei sa creeze adevarate capodopere arhitecturale si ingineresti, construind un traseu subteran de apeducte care lega zona denumita acum "Cismea" (aflata la iesirea din Constanta spre localitatea Ovidiu, unde existau si inca exista izvoarele principale de apa potabila din Constanta) de zona peninsulara a Constantei.

Arhitectii trec la treaba

Precum spuneam si in numarul de ieri al cotidianului nostru, inginerii hidrotehnicieni cu experienta vasta in domeniu spun ca pe sub Constanta exista inca cisterne antice de piatra in care se puteau acumula mii de tone de apa potabila. Din pacate, pozitionarea acestora nu mai este cunoscuta, planurile si prospectiunile facute in trecut disparand din arhivele Constantei cu multi ani in urma. De-a lungul timpului, au fost descoperite accidental, in timpul lucrarilor de constructii si al excavatiilor, zeci de asemenea puturi sau fantani, dar nici unul din aceste obiective nu continea apa potabila. Acestea erau ori secate, ori astupate cu moloz, ori prin ele curgeau ape menajere, fiind folosite pe post de fose septice de locuitorii Constantei. Un astfel de exemplu este fantana descoperita in urma cu mai mult timp in zona cuprinsa intre strada Mircea cel Batran si Consulatul Greciei, aceasta fiind infundata de zeci de ani cu resturi menajere si pamant. Din aceeasi retea de apeducte subterane fac parte si retelele de tuneluri care strabat subteranele din zona peninsulara a Constantei, dar in acest caz ideile sunt impartite. Fantana despre care vorbim acum a fost descoperita initial in urma cu sapte ani si cercetarile au aratat ca resturile de depuneri antice dateaza din secolele I-II d.Hr., perioada contemporana poetului Publius Ovidius Naso (43 a.Hr. - 17 d.Hr.). Datarea poate corespunde si cu perioada in care orasul a inceput sa se extinda, iar nevoia de surse suplimentare de apa a devenit stringenta. In urma descoperirii monumentului, amplasamentul cladirii Tribunalului a fost mutat cu cativa metri, astfel incat fantana sa nu fie distrusa. Data fiind importanta sa istorica, unica in Romania, monumentul a fost sigilat, fiind acoperit cu o placa de beton, pentru a fi protejat pe timpul lucrarilor. Executantii lucrarii au promis inca din acel moment sa fereasca fantana de orice ar fi putut afecta integritatea fizica a lucrarii antice. Totodata, societatea de constructii a promis sa efectueze si o amenajare arhitecturala a fantanii, menita sa integreze acest monument istoric in categoria obiectivelor istorice de maxima importanta, urmarind in acelasi timp sa identifice o formula optima de valorificare ca monument istoric. La fata locului au fost aduse ghizduri de beton pentru partea superioara a fantanii, fiind pregatite si elementele decorative care urmeaza a impodobi gura fantanii. Contactat telefonic in cursul zilei de ieri, arhitectul Alexandru Costandache ne-a declarat ca, avand datele si dimensiunile acestei fantani, va executa un proiect de reabilitare in situ a acestei fantani. Deocamdata, arhitectul constantean s-a gandit ca va concepe, pentru inceput, o constructie cilindrica clasica din piatra de calcar, cu inaltimea de 80-100 de centimetri. Pentru protectia persoanelor care vor vizita acest obiectiv, se va acoperi gura fantanii cu un gratar masiv de metal, probabil din bronz, pentru a intari totodata si acea unicitate a monumentului istoric. De jur-imprejurul fantanii se va executa o alee pietruita, care va fi flancata de blocuri masive de calcar.

Polemici pentru denumire

In urma aparitiei in paginile cotidianului nostru a materialului referitor la intentia demararii lucrarilor de reabilitare in situ a fantanii, lucrari care de altfel au si fost demarate in cursul zilei de ieri, au si inceput sa apara discutii legate de cum va fi denumit acest obiectiv istoric. Initial, lucrarile de reabilitare trebuiau sa fie demarate pe 1 iulie 2004, oficial propunandu-se ca fantana sa poarte numele "Sorin Iacob", cel care a asigurat descoperirea, protejarea si conservarea in timpul lucrarilor de constructie a Tribunalului. Unii istorici, precum si cativa oameni de cultura din Constanta, dar si din tara (cotidianul nostru este citit si pe Internet) ne-au semnalat in cursul zilei de ieri ca nu vad de ce o fantana antica, ce dateaza din perioada poetului exilat Ovidiu, sa poarte numele celui care a descoperit-o. In opinia acestora, cel mai potrivit ar fi ca autoritatile sa acorde pur si simplu denumirea de "Fantana lui Ovidiu". Si argumente ar fi destule. De exemplu, fantana se afla aproape de intrarea in Piata Ovidiu, este din aceeasi perioada in care a trait Ovidiu, se poate ca si insusi poetul sa fi baut apa din ea si sa fi vazut aceleasi lespezi de piatra care compun ghizdurile fantanii. Unii, mai romantici, au afirmat ca torentul puternic de apa care curge in aceasta fantana poate fi asemuit cu "lacrimile" lui Ovidiu, poetul iubirilor gingase, condamnat de Roma la exil in cetatea Tomis. O alta coincidenta, chiar stranie de aceasta data, este chiar pozitionarea fantanii in fata Tribunalului. Fantana se afla exact langa intrarea detinutilor spre boxele din subsolul Tribunalului. Cum Ovidiu a fost el insusi un condamnat, fiind exilat la Constanta, conexiunea cu drumul de acces in boxe sau aresturi al celor inchisi si supusi judecatii fiind chiar plauzibila. Chiar si ieri, in timpul desigilarii fantanii, muncitorii au folosit o tehnica antica de luminare a interiorului acesteia, folosindu-se de doua oglinzi de sticla. Razele soarelui au fost directionate catre interiorul fantanii, procedeu identic cu tehnicile anticilor care utilizau oglinzi de bronz perfect slefuite, observatiile specialistilor fiind facute folosindu-se lumina naturala. Aceleasi voci critice spun ca nu exista nici un precedent in istorie conform caruia o descoperire arheologica a purtat numele celui care a descoperit-o. Exemple sunt multe. Mormantul lui Tutankamon nu poarta numele lui Carter sau al lordului Carnavon, Hieroglifele nu poarta numele lui Champollion, Troia nu poarta numele lui Schlieman.