Femeile îi vor în cătuşe pe Bogatu şi Pilcă Fosta consilieră a şefului DNA a admis recursul Anticorupţiei (documente)

La acest moment, nu este un secret pentru nimeni faptul că magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României au spulberat iluziile de libertate ale renumiţilor constănţeni arestaţi în dosarul Portul. Foşti şi actuali directori vamali şi portuari, Eugen Bogatu, Cătălin Aurelian Pilcă, Sunai Cadîr şi Liviu Adrian Durbac au făcut cale-ntoarsă în celulă.

Foarte interesant, printre magistraţii care au decis arestul pentru suspecţi se află preşedintele Înaltei Curţi, Livia Stanciu, dar şi Ioana Bogdan, fostă consilieră a şefului Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Daniel Morar, despre care presa centrală scria că ar fi fost promovată judecător la Curtea Supremă „cu dedicaţie", pentru dosarul „Mătuşa Tamara", al fostului premier Adrian Năstase. De asemenea, este de precizat că patru din cei cinci magistraţi ai Completului de 5 Judecători Penal 2 care au fost de părere că suspecţii trebuie să rămână în arest sunt femei.

Completul care a admis recursul DNA pentru prelungirea mandatelor de arestare ale suspecţilor aflaţi după gratii în dosarul Portul a fost prezidat de magistratul Livia Doina Stanciu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. De asemenea, din complet au mai făcut parte judecătorii Gheorghe Florea, Cristina Rotaru, Sofica Dumitraşcu şi Ioana Bogdan. Poate nu întâmplător, judecătorul Ioana Bogdan a fost consilierul procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Daniel Morar. Aceasta a fost promovată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la sfârşitul anului 2010, Lumea Justiţiei scriind că promovarea a fost făcută „din poziţia de consilier a şefului DNA", iar proaspăta judecătoare ar fi fost „introdusă direct în dosarele de corupţie ale fostului premier, Adrian Năstase".

Consilier DNA la Înalta Curte

„În noiembrie 2010", se arată în Lumea Justiţiei, „judecătoarea Ioana Bogdan, care era consiliera şefului DNA, Daniel Morar, a fost promovată la instanţa supremă, deşi în CV-ul său de judecător erau trecuţi doar câţiva ani la judecătorie şi alţii la tribunal, precum şi o perioadă ca şef al Inspecţiei Judiciare din CSM (nr Consiliul Superior al Magistraturii), iar în ultima perioadă judecătoarea fusese consiliera personală a şefului DNA, deci o funcţie administrativă, şi nu una de judecată". În continuare, jurnaliştii bucureşteni au precizat că „pentru a reuşi să promoveze anumiţi judecători la instanţa supremă, CSM s-a folosit de o decizie a Curţii Constituţionale, pe care a interpretat-o convenabil, dar nu neapărat în sensul în care aceasta a fost emisă". Dincolo însă de aceste aspecte, în ceea ce priveşte eventualele interese ale magistratului în discuţie, în declaraţia completată la sfârşitul anului trecut Ioana Bogdan a precizat că deţine acţiuni la Fabrica de medicamente de la Târgu Mureş, în urma unei „privatizări în masă". Cât despre avere, judecătoarea deţine un apartament în Braşov cumpărat în 2004, având o datorie de 43.000 de euro către o bancă. Venitul anual realizat se compune din 92.050 de lei încasaţi de la CSM, cu titlul de salariu şi diferenţe salariale, 32.582 de lei de la Tribunalul Bucureşti şi alţi 30.061 de lei de la Direcţia Naţională Anticorupţie.

Bani de la tata

La rândul său, preşedintele Curţii Supreme, Livia Stanciu, are un apartament cumpărat în 1992 în Galaţi, o Dacia 1310 fabricată în 1999 şi un Matiz din 2003, iar datoriile sale se ridică la 26.900 de euro, fiind vorba despre credite obţinute la diverse bănci. Ca judecători al Înaltei Curţi, magistratul a declarat un venit anual de 173.271 de lei, iar alţi 3.298 de lei au fost realizaţi din drepturile de autor. Din activitatea didactică Livia Stanciu a mai obţinut 12.430 de lei, iar de la CSM judecătoarea a încasat 19.376 de lei. Oficial, preşedintele Curţii Supreme nu are interese. Judecătorul Florea Gheorghe deţine un apartament în Craiova şi un Volkswagen fabricat în 2006, veniturile sale ridicându-se la 183.000 de lei, încasaţi de la Înalta Curte, în timp ce venitul soţiei sale a fost de 45.000 de lei, realizaţi în calitate de medic medicină generală şi cadru universitar. Sofica Dumitrescu, de asemenea judecător în completul care a decis arestul în dosarul Portul, are un teren intravilan de 1.000 mp cumpărat în 2002 cu soţul său, aferent casei de 350 mp construită în 2003. De asemenea, soţii Dumitrescu deţin şi un apartament, dar şi un Volkswagen Tiguan de 20.000 de euro, iar datoriile lor se ridică la 74.500 de euro. Salariul încasat de la Înalta Curte se ridică la 167.986 de lei anual, iar judecătoarea Sofica Dumitrescu a ţinut să precizeze în declaraţia de avere că „în cursul anului 2002 am primit de la tatăl meu suma de 800.000.000 ROL pentru finalizarea construcţiei". Veniturile soţului, avocat în Baroul Bucureşti, nu au fost precizate.

Promovată cu consilierul DNA

Nu în ultimul rând, judecătoarea Cristina Rotaru a fost promovată la Înalta Curte o dată cu fostul consilier al şefului Daniel Moraru, Ioana Bogdan, şi are o soră avocat în Baroul Bucureşti. Magistratul deţine un apartament în Bucureşti luat în rate în 2001 şi are în bancă 255.781 de lei şi 15.048,31 de euro. Veniturile sale erau compuse la sfârşitul anului 2010 din 109.002 lei, încasaţi de la Curtea de Apel Bucureşti, reprezentând salarii şi drepturi restante, 1.303 lei de la CSM şi 29.284 de lei reprezentând „salarii Universitatea Bucureşti". Din drepturile de autor, judecătoarea a mai realizat 10.399 de lei. Cristina Rotaru este membru al Asociaţiei Magistraţilor din România şi „expert în cadrul unui grant al Facultăţii de Drept, Universitatea Bucureşti, intitulat «Fii pregătit pentru cariera ta»".