Firma Shark a vrut să tragă de timp în cazul scafandrilor Zarafu şi Ispas?

Schimbare de situaţie în cazul scafandrilor dispăruţi Cristian Zarafu şi Cătălin Ispas. Deşi sunt singurii care deţin avizul autorităţilor portuare pentru a cerceta epava cargoului Medy, unde se presupune că s-ar afla trupurile celor doi, şefii societăţii comerciale Shark SRL nu doresc să mai coboare în apă.

Cel puţin asta susţine Paul Brânză, şeful Autorităţii Navale Române (ANR). Potrivit acestuia, „în procent de 90% cei de la Shark nu vor intra în apă". Directorul Autorităţii Navale Române îşi continuă declaraţia afirmând că cei de la Shark „cunosc, în mare, situaţia şi ce s-a întâmplat", motiv pentru care nu vor să se mai implice. Contactat telefonic, Gabriel Lucian Bălan, unul dintre patronii firmei Shark, nu a dorit să comenteze pe marginea spuselor şefului ANR, precizând, scurt, că se află în străinătate şi că nu poate vorbi. „Nu sunt în ţară! Nu ştiu cine şi ce spune. Fiecare să-şi asume responsabilitatea celor declarate", a conchis Bălan. SC Shark SRL este condusă de Gabriel Lucian Bălan şi de Gheorghe Oancea, acesta din urmă fiind şi preşedintele Asociaţiei Naţionale a Scafandrilor şi Salvamarilor Profesionişti din România. Unitatea condusă de cei doi are permisiunea şefilor din port să cerceteze nava Medy încă de acum trei săptămâni. Motivul oficial pentru care scafandrii de la Shark nu au intrat până acum în navă sunt obligaţiile contractuale. În cazul în care nici societatea comercială mai sus precizată nu va mai dori să facă cercetări în acest caz, speranţele ca trupurile scafandrilor Zarafu şi Ispas să mai fie găsite scad vertiginos. Nu este de omis faptul că, potrivit unui raport oficial, nava specializată în intervenţii cu scafandri „Grigore Antipa", aparţinând Centrului 39 Scafandri din Forţele Navale a cercetat, în perioada 13-17 septembrie, epava Medy. Scafandrii militari au făcut o inspecţie vizuală, atât cu echipe de scafandri, cât şi cu robotul subacvatic (ROW) a ambelor borduri ale epavei de la prova la pupa, precum şi o scanare cu sonarul pe o distanţă de 20 de metri în jurul epavei, a fost inspectat castelul epavei de la puntea de comandă până la puntea principală, fiind vizualizat cu proiectorul fiecare hublou al cabinelor epavei, s-au căutat eventuale urme şi indicii (fir ghid, uşi blocate sau legate cu saulă) pe unde ar fi putut intra în epavă cei doi scafandri dispăruţi. De asemenea, a fost verificată comanda de navigaţie a epavei, puntea bărcilor, puntea dunetă, puntea teugă şi puntea principală. A fost verificată ieşirea de urgenţă din sala maşinilor aceasta fiind situată pe puntea principală şi acoperită în întregime cu fierul vechi căzut din cele două magazii prova. Scafandrii militari au pătruns în epavă pe la nivelul punţii dunetă şi s-au verificat cabinele şi culoarele (acestea fiind foarte înguste şi greu accesibile) care duceau spre sala maşinilor; dar nu a fost găsit niciun indiciu care să arate faptul că pe acolo ar fi trecut cei doi scafandri.