Fostul director al GISN Constanta, Alexandru Dima, acarul Paun din dosarul Rostock

Din curiozitatile justitiei

In dosarul "Rostock" au fost date mai multe solutii de achitare * Fostul director Alexandru Dima a fost declarat de mai multe ori nevinovat * Cu toate acestea, desi nu exista probe concrete, de fiecare data, sentinta a fost atacata de catre procurori * Mai multi experti au dovedit ca statul nu a fost prejudiciat in nici un fel, dar procurorii se incapataneaza sa tot atace hotararile instantelor * Mai mult, specialistii sustin ca operatiunea de ranfluare a navei Rostock a reprezentat un real succes * Momentan, dosarul se afla pe rolul Curtii de Apel Constanta, judecatorii urmand sa dea inca o solutie * Procurorul de sedinta nu accepta rezultatul expertizelor efectuate in dosar si, fara sa inteleaga situatia tehnica a operatiunii de ranfluare, acesta sustine sus si tare ca ceva este in neregula si insista in pedepsirea lui Dima * Actualul procuror de sedinta tine partea colegilor sai si sustine cu incapatanare solutii pe care nici el nu le crede * Este greu de recunoscut lipsa de profesionalism a unor colegi * Trei instante, in trei complete diferite, au stabilit nevinovatia lui Alexandru Dima

Dosarul "Rostock" se afla de mai multi ani pe rolul instantelor constantene. Singurul inculpat din aceasta speta este fostul director al Grupului de Interventie si Salvare Navala Constanta, Alexandru Dima. Cu ajutorul unor procurori a caror pregatire juridica ridica multe semne de intrebare, Dima a fost aruncat in groapa cu lei. De ani de zile, Alexandru Dima se plimba prin instante cautandu-si dreptatea. Acuzatiile care i se aduc sunt atat de multe, incat se poate spune ca putine articole din Codul Penal lipsesc din actul de inculpare. Acesta a fost judecat pentru savarsirea infractiunilor de delapidare, inselaciune in dauna avutului public, abuz in serviciu contra intereselor publice, fals in inscrisuri sub semnatura privata, uz de fals si participatie improprie la infractiunea de fals intelectual. Initial, instanta de fond l-a condamnat pe Alexandru Dima la 12 ani de inchisoare, sentinta care, probabil, a fost data cu ochii inchisi, mergandu-se pe aceeasi linie cu reprezentantii Parchetului, fara ca judecatorul respectiv sa-si fi dat cat de cat interesul in faza de cercetare judecatoreasca. De altfel, magistratul respectiv a si plecat din magistratura intre timp, dovedind inca o data lipsa de pregatire. Aveau sa urmeze trei achitari dispuse de trei instante si trei complete diferite, dar procurorii au insistat in pedepsirea lui Dima, de fiecare data atacand sentinta.In prezent, dosarul se afla pe rolul Curtii de Apel Constanta, magistratii urmand sa dea inca o solutie in acest dosar. La ultimul termen de judecata, reprezentantul Parchetului a insistat in pedepsirea lui Alexandru Dima fara sa aiba probe concrete, utile si pertinente cauzei. Desi mai mult ca sigur procurorul nu are o pregatire de specialitate in domeniu, nici expertizele nu prea l-au interesat. Chiar procurorul de sedinta sustine ca ceva nu este in regula si a solicitat condamnarea lui Alexandru Dima. Este de la sine inteles ca nimanui nu-i este usor sa recunoasca lipsa de profesionalism a unor colegi de breasla, dar un proverb spune ca daca trei persoane iti spun sa te duci la culcare ca esti baut, trebuie sa-i crezi. Asa ar trebui sa inteleaga si procurorul pentru ca trei instante, in trei complete diferite, au stabilit in trei solutii ca Dima este nevinovat. Cat timp va mai trebui sa astepte Alexandru Dima sa fie luata odata hotararea definitiva si sa-si vada linistit de propria viata nu se stie.

Contractul GISN cu firma greceasca, incheiat cu acordul Ministerului Transporturilor

Intregul tavalug al acuzarii a inceput pentru Alexandru Dima dupa incheierea unui contract cu o firma greceasca. In calitatea sa de director al Grupului de Interventie si Salvare Navala Constanta, Dima a fost implicat in aceasta intelegere comerciala. Pe data de 2 septembrie 1991, nava tip cargou "Rostock", sub pavilion ucrainean, a plecat din portul Reni din Ucraina incarcata cu 4995 tone colaci de sarma, avand destinatia Tunisia. In aceeasi zi, nava a intrat pe canalul Sulina, dar, in timpul manevrelor de tranzitare a canalului, din cauza unor defectiuni, a esuat la Mila 31, in dreptul comunei Partizani. La scurt timp dupa esuare, Administratia Fluviala a Dunarii de Jos (AFDJ) Galati a mobilizat cateva remorchere pentru scoaterea navei pe uscat, dar comandantul navei a refuzat efectuarea manevrelor. Ca urmare a ruperii corpului navei si inundarii partiale, aceasta s-a inclinat intr-o pozitie aproape perpendiculara, blocand total navigatia pe acest brat al Dunarii. Pe 10 septembrie 1991, AFDJ Galati si Grupul de Interventie si Salvare Navala Constanta al carui director era Alexandru Dima au intervenit pentru redarea navigatiei pe canalul Sulina. In perioada martie 1993 - februarie 1994, au fost efectuate de catre GISN impreuna cu Centrul de Cercetari Stiintifice al Marinei Militare procedee clasice de ranfluare si tragere la mal a epavei. Cu toate eforturile depuse de romani, epava nu a putut fi scoasa din locul unde a esuat. Pentru ca GISN Constanta nu putea face fata complexitatii lucrarilor si nu dispunea de capacitate tehnica pentru o lucrare de o asemenea amploare au fost cerute mai multe oferte de la firme specializate. Au raspuns mai multe firme din tara si strainatate. In final, a fost acceptata oferta firmei "Drossinos Elefterios" din Grecia pe considerentul ca aceasta avea pretul si termenul de finalizare cel mai mic. In expertiza tehnica depusa la dosar, expertii arata ca: "In practica si uzantele contractarii si executarii unor astfel de lucrari, care necesita o stricta si complexa specializare, nu intra in obligativitatea firmelor specializate sa puna la dispozitia beneficiarului un studiu amplu al posibilitatilor tehnice si strategice de scoatere a epavei, masura care asigura pastrarea secretului de know-how...." Toate firmele care au prezentat oferte: Daewoo, Deacu, Malacos, Albu, Wijsmuller ca si firma care si-a adjudecat licitatia, Elefterios Drossinos Under Water Services, nu au prezentat in oferte detalii cu privire la solutiile tehnice, ci numai principii de lucru. Mai mult, oferta Wijmuller nu specifica nimic la capitolul precizari. Expertii mai apreciaza ca solutia gasita de greci a fost taierea in bucati si era cea mai avantajoasa ca si cost. Ministerul Transporturilor a considerat avantajoasa oferta firmei Drossinos si prin faptul ca firma avea dotari pe care nu le aveau firmele din Romania. Alegerea firmei castigatoare a fost facuta de Ministerul Transporturilor. La data de 9 aprilie 1994, intre GISN si "Drossinos Elefterios" s-a incheiat un contract de ranfluare a epavei navei "Rostock". In momentul in care grecii s-au apucat de lucru s-a constatat ca epava era innamolita, blocata cu piatra si avea ample fisuri la corp. Solutia tehnica initiala nu mai era oportuna si a suferit schimbari de abordare a operatiunilor de ranfluare. Situatia creata a necesitat modificari contractuale in functie de evolutia lucrarii. Termenii contractului au fost modificati. Contractul a fost completat cu sase acte aditionale. In opinia procurorilor, abuzurile lui Dima sunt legate de o plata superioara celei stabilite prin oferta, mai precis, in loc de 495.000 de dolari s-au platit 750.000 de dolari. Ulterior s-a semnat adendumul numarul unu la contract prin care se modifica pretul salvarii si se reintroducea drept clauza "Nu salvezi - nu platesc" si au urmat si celelalte cinci. Astfel, anchetatorii sustin ca Ministerul Finantelor a fost prejudiciat cu 299.199 dolari, iar bugetul statului cu 1431.322.000 lei. Concluziile se bat cap in cap cu cele ale expertilor. La final, expertiza din dosar stabileste ca GISN are incasari si venituri totale de 704.869 usd. In aceasta suma sunt incluse 300.000 usd incasati de la P&I, 362.703 usd echipament care a intrat in patrimoniul GISN dupa ce grecul a anuntat ca nu mai continua lucrarile si 42.166 usd echivalent a 800 tone fier recuperat. GISN a facut plati catre Drossinos de 405.352. Diferenta este in favoarea GISN cu 299.571 usd.Ministerul Transporturilor a sustinut acest contractUna dintre acuzatiile procurorilor se refera la faptul ca activitatea abuziva a lui Dima a inceput in momentul in care dintre toate firmele a ales firma greceasca, desi toate operatiunile au avut loc sub indrumarea si controlul Ministrului Transporturilor. In fapt, decizia de incheiere a contractului cu partea greceasca a fost luata si in urma analizarii in Consiliul Tehnico-Economic din Minister. Chiar responsabilii din MT au stabilit ca din toate ofertele prezentate cea mai avantajoasa este cea prezentata de firma Drossinos. Din analiza dosarului penal intocmit lui Dima reiese ca aceste aspecte au fost analizate si in cuprinsul raportului de expertiza intocmit si in cursul cercetarilor judecatoresti ale carui concluzii sunt in acelasi sens. De asemenea, din materialul probator, dar si din expertizele efectuate de specialisti in domeniu reiese ca alegerea ofertei s-a facut direct de catre Ministerul Transporturilor care a si semnat contractul, alegerea fiind judicioasa si in conformitate cu legea.Pentru ca a adus bani la buget, Dima este plimbat prin instanteDintr-un alt raport de expertiza intocmit in prezenta cauza de catre specialisti, reiese ca actiunile inculpatului Dima au condus nemijlocit la reluarea navigatiei pe canalul Sulina in conditii de securitate si ca au fost inregistrate chiar si unele venituri, materiale si banesti, la bugetul statului. Acest lucru a fost sesizat chiar si de catre instanta de judecata. De altfel, specialistii in domeniu arata in raportul de expertiza final ca aceasta cheltuiala facuta cu firma Drossinos poate fi considerata un succes. In urma acestei activitati s-a realizat obiectivul principal al interventiei, respectiv reluarea navigatiei in zona in conditii normale. Metoda aleasa a fost apreciata de experti ca fiind singura solutie posibila in cazul navei Rostock avand in vedere efectul de colmatare produs de la scufundarea navei in 1991 si pana la momentul inceperii lucrarilor cu firma greceasca in anul 1994. Mai mult, expertii dovedesc clar ca nu exista nici un prejudiciu ca urmare a derularii contractului de asociere in participatiune. Totodata, trebuie apreciat ca reprezentantii GISN nu s-au constituit parti civile in proces, ceea ce dovedeste inca o data ca nu poate fi vorba de pierderi si ca Dima este nevinovat.Ca urmare a efectuarii lucrarilor, in anul 1995, navigatia pe canalul Sulina a fost redata fara restrictii deosebite, ceea ce dovedeste inca o data ca Alexandru Dima si-a facut treaba cu profesionalism. Din documente rezulta ca lucrarile de ranfluare, taiere si indepartare a navei au fost intrerupte la data de 1 noiembrie 1995 din cauza conditiilor meteorologice. Reluarea acestor lucrari era prevazuta pentru primavara anului 1996, cand urma sa se refaca lucrarile de pregatire a navei in vederea ranfluarii. Din motive personale legate de sanatate, grecul Drossinos, care a facut o pareza pe partea stanga in timpul lucrarilor, a plecat in Grecia. El a anuntat ca nu se mai intoarce si astfel echipamente in valoare de 362.703 au intrat in patrimoniul GISN.Prova taiata de grec, scoasa cu fast de olandeziLa sfarsitul anului trecut, cu mare fast a fost scoasa prova epavei Rostock. Dupa ce a fost scoasa din apa, bucata de nava a fost tinuta in carligul macaralelor timp de cinci zile. Manevra de punere pe mal a fost intarziata pentru a putea veni la festivitatile organizate cu aceasta ocazie fostul ministru al Transporturilor Miron Mitrea. Actiunea a fost amplu mediatizata si prezentata ca un real succes. De fapt, prova era taiata din 1995 de scafandrii grecului Drossinos. Ceea ce este curios este ca actualul contract insumeaza 4999.000 de euro, fara TVA. Paradoxul este ca Dima este tarat prin procese pentru un presupus prejudiciu, iar in prezent pe bani grei alte firme se lauda cu munca sa de acum aproximativ 10 ani.