Grota "Ganditorului" de la Cernavoda

Demers jurnalistic inedit al reporterilor cotidianului "ZIUA de Constanta"

Reporterii nostri s-au incumetat sa cerceteze grota in care a fost descoperit grupul statuar cunoscut sub numele de "Ganditorul si perechea sa feminina" * Sistemul de galerii de cateva sute metri, sapate de apa in versantul de calcar din dealul Sofia, a fost largit in timpul celor doua razboaie mondiale si a fost transformat in buncar * Inca se mai pot vedea peretii de sustinere, platformele de ciment, piloni de metal * Piesele au fost descoperite in 1956 si apartin neoliticului mijlociu, cultura Hamangia * Primarul Gheorghe Hansa va initia un simpozion anual cu tinuta stiintifica, intitulat "Cernavoda Ganditorului", si va monta in fata grotei un panou cu explicatii detaliate despre istoricul sitului arheologic

Coasta taioasa de calcar a dealului Sofia deasupra caruia se afla cel mai sarac cartier al Cernavodei, Columbia, separa aceasta zona defavorizata de restul orasului. E locul in care a fost descoperit ansamblul statuar cunoscut sub numele de "Ganditorul si perechea sa feminina". Povestea ne-a facut sa nu luam in seama ploaia deasa si sa facem o excursie de documentare in acest loc uitat, de o mare importanta insa pentru istoria Dobrogei.Pe deal, casele sunt inghesuite pana in lama abruptului. Ne strecuram printre buruienile inalte ce inunda poalele versantului. De-a lungul peretelui, mai multe grote sparg stanca din loc in loc. Intr-una din ele au gasit arheologii piesele care au uimit intreaga lume, una dintre descoperirile exceptionale ale arheologiei preistorice romanesti. Cea mai mare dintre grote are o deschidere impresionanta, cu o bolta avand margini aproape regulate. Inca de la inceput, ne intampina o racoare patrunzatoare, umeda. Din tavanul primei sali, inalta de vreo 20 de metri, apa se infiltreaza prin multe crapaturi si uda podeaua. Peste tot gasim urme ale unor constructii adaugate. In timpul ambelor razboaie mondiale, aici au fost amenajate adaposturi; piroane de fier, platforme de ciment se zaresc peste tot si demonstreaza ca amenajarea spatiului natural, transformat ulterior in buncare, s-a facut dupa proiecte bine puse la punct. Patrundem prin galeriile care se ramifica peste tot, desenand o adevarata fortareata subterana cu o lungime de mai multe sute de metri. In multe locuri observam ca galeria a fost largita, finisata, pentru a se inlesni accesul. Trecerile dintre tunele au fost consolidate cu pereti de caramida, pentru a impiedica surparile. Intr-una din galerii, plina de apa, gasim un morman de izolatie de plastic, probabil de la cablurile furate de hotii de cupru, care vor fi ascuns prada aici. In rest, multe gunoaie aruncate de contemporanii care s-au adapostit, ori doar au trecut pe aici.

Simboluri ale cultelor fertilitatii si fecunditatii

Reputatul profesor universitar Radu Florescu arata intr-un studiu ca grupul statuar, realizat din teracota, a fost descoperit, in anul 1956, intr-un mormant de inhumatie apartinand culturii Hamangia, din neoliticul mijlociu. Prima dintre figuri reprezinta un barbat sezand pe un scaunel, cu coatele sprijinite pe genunchi, sustinandu-si capul cu palmele. Atitudinea de concentrare si meditatie caracteristica este cu atat mai expresiv redata cu cat ansamblul corpului de barbat nud, stilizat in volume si planuri triunghiulare, constituie o compozitie spatiala perfect echilibrata si proportionata. Figura statuetei este atent prelucrata, cu trasaturile clar definite si cu marcarea unor detalii expresive, cum ar fi modificarea conturului obrajilor sub presiunea palmelor. Femeia, de asemenea nuda, cu o graviditate accentuata, caracterizata printr-o reprezentare atipica, cu un picior intins si altul pliat, sezand pe pamant. Cele doua piese sunt perfect netezite si lustruite, de culoare brun-neagra. Figurinele sunt printre cele mai vechi si mai frumoase exemple de conceptie plastica si de folosire a unor mijloace de expresie simple pentru obtinerea unor efecte artistice. Arheologii nu au ajuns la o concluzie clara privind sensul acestor reprezentari, dar faptul ca au fost descoperite intr-un mormant dovedeste semnificatia funerara. Imaginea femeii gravide si a barbatului, in pereche, poate fi o trimitere catre credintele in fecunditate si fertilitate. Cu toate acestea, este greu de stabilit daca este reprezentarea perechii mitice ce asigura fecunditatea si fertilitatea naturii, a unor intermediari intre oameni si divinitati sau chiar a celor raposati. Cultura Hamangia este de origine indepartat orientala si este caracteristica, in neoliticul mijlociu, adica in urma cu 6000-6500 de ani, intregului teritoriu al Dobrogei. Populatia acestei culturi se ocupa cu cultivarea plantelor, sedentara, locuind in asezari situate in apropierea lacurilor sau a apelor curgatoare. Asezarile erau semistabile, vatra lor mutandu-se de-a lungul cursului de apa, pe masura ce terenul pierdea din fertilitate, prin cultivare. In apropierea asezarilor erau situate cimitire de inhumatie cu bogate ofrande alimentare, vase fine, figurine de teracota predominant feminine. Constient de importanta acestei descoperiri, primarul orasului Cernavoda, Gheorghe Hansa, a introdus figura Ganditorului pe stema orasului si intentioneaza sa realizeze o replica de dimensiuni mari a grupului statuar pe care sa o aseze in centru. In acelasi sens, primarul va initia un simpozion anual cu tinuta stiintifica de cel mai inalt nivel, in contextul zilelor orasului, intitulat "Cernavoda Ganditorului". In ceea ce priveste locul in care au fost descoperite statuetele, Gheorghe Hansa va monta un panou cu explicatii detaliate despre istoricul sitului arheologic.