Histria, sub asediu PSD

Locuri istorice distruse de potentatii vremii

Cetatea Histria incepe sa atraga din nou turistii romani si straini * Directorul adjunct al Institutului de Arheologie "Vasile Parvan", Alexandru Suceveanu, sapa la Histria de 42 de ani * A reusit, in afara de rezultatele strict stiintifice ale muncii, sa faca ceva si pentru prezentarea acestui obiect istoric turistilor * Cu toate acestea, el se plange de lipsa banilor si de intentia unor personaje din PSD de a pune mana pe cetate * Mai intai a fost demersul lui Iacubov, care a construit un parc de vacanta privat pentru clientii PSD * Un sistem de iazuri legate intre ele de canale, vile cochete, un foisor de observatie, barci rapide, un heliport * Suceveanu i-a cerut presedintelui Iliescu sa ia masuri impotriva celor care au distrus mai multi tumuli antici si a obtinut de la Iacubov, drept compensatie palida, un gard pentru cetatea Histria

Un panou metalic, rupt acum de furtuna din week-end-ul trecut, indica drumul spre fosta colonie greceasca Histria. Revenim mereu aici cu nostalgie, pe urmele unei civilizatii care a indraznit sa viseze, invinsa de propriile utopii. Dar si cu dezamagirea ca urmele acestui trecut sunt calcate in picioare de cinismul prezentului. Dupa vreo cinci kilometri, soseaua se intersecteaza cu drumul care duce la imperiul de vacanta al PSD, ce a distrus zece tumuli (morminte antice) si a afectat grav ecosistemul ariei protejate, ce face parte din Rezervatia Biosferei "Delta Dunarii", alungand pe vecie pasari, mamifere, reptile, amfibieni. Gasim cetatea asa cum o stiam, in plus parca mai multe autoturisme cu turisti romani si straini si chiar un autocar, un grup organizat, cu nemti.Ne primeste directorul adjunct al Institutului de Arheologie "Vasile Parvan", profesorul Alexandru Suceveanu: "Histria e mama mea. Am venit aici prima data in urma cu 42 de ani, pe vremea cand eram student. De atunci vin la sapaturi in fiecare vara, cate doua luni si jumatate pe an. Din 1990 conduc sapaturile aici". In fiecare dimineata, cu o exactitate de ceasornic, el merge in cetate cu un grup de studenti de la diferite universitati din Romania si strainatate. Spaclul, lopatica, maturica - o munca sisifica. Aici e un zid, dincolo a fost o strada. Dragostea pentru fiecare piatra ce poate povesti un crampei din vremurile de mult apuse. Histria a fost un loc paradoxal, cu perioade de inflorire si de decadere, vremuri in care se facea comert pe mare, se discuta filozofie, se citea poezie in agora, dar si cu ultima perioada in care cordonul de nisip de la gura golfului Sinoe a inaintat cu incapatanare, pana cand, intr-o zi, a inchis total iesirea la mare si i-a facut pe greci prizonierii acestui pamant. Refuzand aceasta inchisoare, nemaiputand sa faca afaceri pe mare, ei au inceput sa plece pana cand Histria a devenit un biet catun, cu edificii surpate si napadite de buruieni, iar apoi a fost abandonat in totalitate. In 1914, Vasile Parvan, parintele arheologiei romanesti, a fost cel care, consultand izvoarele istorice, a plecat spre lacul Sinoe cu speranta ca va descoperi vechiul oras. Indrazneala i-a fost rasplatita atunci cand a scos la lumina o inscriptie pe o placa impresionanta de piatra, ce continea numele celor 157 de persoane din sfatul batranilor al cetatii Histria, in anul 138 i.Hr. Placa fusese intoarsa invers si refolosita ca pavaj pentru poarta mare a cetatii. Parvan a fost atunci sigur ca descoperise Histria. I-au urmat Scarlat Lambrino, Emil Condurcahi, Mircea Pippidi si, in prezent, Alexandru Suceveanu. Profesorul ne explica, aratandu-ne exponatele din muzeu. Ceramica, podoabe, arme. Piese din temple si bazilici. Harta cetatii exprima cel mai bine retragerea zidului de incinta spre lac, in functie de cele cinci etape ale locuirii: arhaica, clasica, elenistica, romana timpurie si romana tarzie. De la 60-70 de hectare pana la numai sapte hectare. Grecii erau, in general, pasnici, nu aveau o armata prea grozava si se ocupau cu pescuitul pe bratul Sfantu Gheorghe si cu negotul pe mare. Cu getii au avut, in general, relatii bune, mai ales ca liderii locali au inteles repede beneficiile pe care le pot avea in urma unei colaborari cu grecii. La jumatatea secolului VI i.Hr, Histria a intrat, fara voie, intr-un conflict si a fost distrusa de persii lui Darius sau poate de catre sciti. In jurul anului 250, cetatea a suportat un nou atac, carpo-gotic, care a deschis, practic, seria atacurilor migratorilor asupra cetatii.

PSD-ul vrea sa puna mana pe Histria

Alexandru Suceveanu vorbeste cu pasiune, gesticuleaza moderat, aici e viata lui. Nu uita insa sa strecoare cate o gluma de bun-gust. In final, ne invita la o bere in restaurantul de langa cetate, semn ca discutia va lua o alta turnura. Intr-adevar, Suceveanu isi aminteste de vremurile grele pe care le-a petrecut la Histria. "Pe vremea comunistilor aici nu era apa curenta, nici curent electric. Ne descurcam cu lampi de gaz sau chiar cu lumanari. Acum toate lucrurile astea s-au rezolvat, dar nu sunt destui bani pentru a face tot ce ne dorim". Ne povesteste totusi cu mandrie ce s-a reusit in ultimii ani. Termele din afara zidurilor au fost reabilitate, zidurile legate cu pamant, care erau in pericol de prabusire, au fost consolidate, fiecarui exponat din muzeu i-au fost atasate etichete bilingve, in cetate au fost montate panouri de orientare cu explicatii pentru fiecare zona si edificiu, de asemenea cu text bilingv, a fost conservata si reparata casa Parvan si a fost excavata o movila uriasa de pamant care impiedica vizibilitatea spre sudul cetatii. Din pacate, crede Suceveanu, sunt inca multe de facut. In primul rand, vizitarea Histriei a devenit un demers elitist, inchis publicului larg, caci aici pot ajunge numai posesorii de masini. Arheologul este de parere ca ar fi nevoie de o cursa regulata care sa ajunga la cetate dimineata si sa se intoarca dupa-amiaza, timp in care turistii pot vizita cetatea si muzeul, pot servi ceva la restaurant. "Din pacate, au inceput sa apara interese politice pe subiectul Histria. Eu nu vreau sa imi exprim aici vreo optiune politica, dar PSD se pare ca vrea sa puna mana pe intreaga zona. Dupa ce au construit ilegal complexul privat de vacanta din apropierea cetatii si au distrus mai multi tumuli antici, acum vor sa se extinda, intuind probabil ca turismul la Histria s-a dezvoltat simtitor in ultimii ani".

Dincolo de gardul lui Iacubov

Dupa cum se stie deja, la aproximativ un kilometru de zidul cetatii a fost ridicat un complex turistic cu circuit inchis, controlat de oameni "grei" din PSD. Constructia a fost inceputa de societatea comerciala "Duty Free" si apoi vanduta societatii "Grup Media Sud" din Constanta, ce ii apartinea pe atunci clientului PSD, baronul de Bacau, Corneliu Iacubov. Protestul arheologilor si al organizatiilor ecologice a determinat demararea unei anchete, de forma, dar dosarul s-a "pierdut" in hatisurile instantelor constantene. Tot de forma, Corpul de Control al Primului-Ministru a efectuat un control, aratand ilegalitatea constructiilor de la Histria. Cu toate acestea, lucrarile au continuat, in prezent baza de agrement fiind aproape gata. Constient de gravitatea pagubelor produse de aceasta constructie, dar si de "greutatea" persoanelor implicate, arheologul Suceveanu a luat taurul de coarne si l-a abordat direct pe seful statului, solicitandu-i sa ia masuri. S-a intamplat in 2002, in aula Bibliotecii Judetene Constanta. Presedintele Iliescu i-a acuzat formal pe "cei care distrug obiective arheologice", dar Suceveanu si-a exprimat indoiala in legatura cu corectitudinea judecarii dosarului penal impotriva vinovatilor. De aceea, i-a solicitat lui Iliescu ca acestia sa plateasca, drept compensatie, un gard care sa inconjoare cetatea. "A acceptat pe loc, iar la numai o ora au inceput sa se inroseasca telefoanele. Am fost sunat de mai multe persoane care imi cereau detalii despre cum imi doresc sa fie gardul. Apoi, m-am trezit cu doua masini de teren din care au coborat opt baieti inalti si foarte solizi care mi-au spus ca sunt de la Administratia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" si mi-au reprosat ca gardul impiedica broastele sa se inmulteasca. Intelegand ca la mijloc este o cacealma si stiind ca gardul e destul de larg ca sa le permita batracienilor sa treaca de el, le-am sugerat sa le dea viagra, ca sa-l poata sari". Am lasat in urma complexul de agrement privat al PSD, 28 de hectare, cu un sistem de iazuri legate intre ele de canale, mai multe vile cochete, un foisor de observatie, pavilioane exterioare, poduri, care au distrus vestigii istorice si fauna din zona.