Ibida, cetatea ascunsa

Arheologii tulceni i-au pus pe fuga pe cautatorii de comori

Ibida este cea mai mare cetate romana din Dobrogea * Studiile arheologice sistematice la Ibida au inceput foarte tarziu, prin 2001 # Pana la sosirea primelor echipe de arheologi, Ibida a fost raiul cautatorilor de comori, carora politistul din sat nu le mai putea face fata * Multe portiuni din cetate poarta si acum urmele sapaturilor "profanatorilor trecutului" * Ibida a fost explorata pe o suprafata de sub unu la suta, mai ales ca cea mai mare parte din cetate se afla sub vatra satului Slava Rusa * Descoperirile au scos la iveala doua etape de locuire: romana timpurie si romana bizantina * La aproximativ doi kilometri de bazilica crestina unica in Dobrogea a fost descoperit un complex manastiresc din secolele IV-VII * Reporterii nostri au facut o escapada, insotiti de arheologi, pe dealul Harada, la ruinele unui fort ce se invecina cu Ibida * Acolo, cautatorii de comori au lasat urme adanci, luand cu ei, probabil, obiecte unice

Ascunsa printre dealuri si departe de principalele rute comerciale si turistice care leaga orasul Tulcea de Constanta, Slava Rusa pare o localitate pierduta de lume si timp. Facand la stanga, in dreptul popasului "Doua Cantoane", aflat pe drumul dintre Constanta si Tulcea, dupa numai opt kilometri de sosea se intra in localitatea Slava Rusa, asezata intre dealuri impadurite, unde este ridicata, pe vestigiile uneia dintre cele mai mari cetati din Dobrogea, cetatea Ibida. Conform unor surse autorizate, a existat in trecut o tentativa de explorare arheologica a acestui sit, primele sapaturi arheologice desfasurandu-se cam prin anul 1885. Nu se cunoaste cu certitudine cine a demarat aceste sapaturi, iar rezultatele nu sunt nici acum cunoscute. Inainte de acest moment, nimeni nu s-a interesat de ruine, intr-o perioada in care nici cautatorii de obiecte de inventar arheologic nu existau. In 1898, un inginer topograf, Pamfil Polonic, dupa ce a cercetat zona, a vorbit despre "ziduri si turnuri colosale". In timpul primului razboi mondial, un locotenent bulgar a sapat in centrul cetatii si a dat de o bazilica crestina cu trei abside si coloane masive cu uriase capiteluri de marmura, unice in Dobrogea. Ceva mai tarziu, in 1977, a fost facuta prima fotografie aeriana a zonei. Arheologii au observat astfel contururile unei cetati uriase, pe care le-au "citit" in diferenta de culoare a vegetatiei si a reliefului antropic. Atunci s-a schitat prima harta topografica si s-a stabilit ca e vorba de o cetate de vreo patru ori mai mare chiar si decat Histria. Ibida a fost, in secolul IV, un important punct comercial, datorita asezarii strategice, pe drumul ce lega cetatile Noviodunum, Ulmetum si Adamclisi. In 1987-1988 au fost efectuate sapaturi de salvare in centrul cetatii, langa bazilica, ce a fost localizata in curtea unui bastinas. Trebuie spus, ca o paranteza, ca vatra satului Slava Rusa se suprapune aproape perfect pe granitele cetatii antice, fapt care complica desfasurarea sapaturilor arheologice. In urma sapaturilor despre care vorbeam, s-au descoperit sapte nivele de locuire. La aproximativ doi kilometri de bazilica arheologii au gasit un complex calugaresc al inceputului crestinismului in Dobrogea, datat in secolele IV-VII. "Manastirea" avea doua capele si anexe; in zona a fost descoperit si un tezaur cu monede de la sfarsitul secolului VI.

S-a sapat mai putin de unu la suta din suprafata cetatii

Sapaturile organizate au inceput la Ibida in anul 2001. Ele sunt efectuate de arheologi ai Institutul de Cercetari Eco-Muzeale Tulcea, sub conducerea lui Dorel Paraschiv. Unul dintre motivele care au determinat aceasta decizie l-a reprezentat rapoartele politistului din sat, Ginu Dumbrava, care nu mai facea fata cautatorilor de obiecte de pret care haladuiau prin zona, inarmati cu detectoare de metale. In cadrul unui plan complex de recuperare a terenului cetatii, Muzeul din Tulcea a reusit sa cumpere patru case din sat, pe care a reusit sa le amenajeze pentru studentii din mai multe centre universitare care vin in fiecare vara la sapaturi. Totodata, imobilele au fost achizitionate cu tot cu terenurile aferente, astfel incat aproape cinci hectare de teren din interiorul cetatii au fost recuperate si au fost puse la dispozitia cercetatorilor. In exteriorul vetrei satului Slava Rusa, sapaturile s-au desfasurat in doua sectoare, pe cele doua coordonate temporale ale locuirii: romana timpurie, intre secolele I-III si romana bizantina, din secolul IV pana in VII. Desi au reusit sa sape cu mult sub un procent din intreaga suprafata a cetatii, arheologii au reusit sa scoata la iveala poarta de vest-flancata de doua turnuri in forma literei U - pe sub care intra raul Slava. Imediat dupa poarta, in interior, exista un pod care traversa raul, sustinut pe patru piloni. De o parte si de alta a Slavei s-au descoperit zone de pavaj, ceea ce dovedea ca romanii amenajasera aici o zona de promenada.

Devoratorii trecutului

Ibida continua spre dealul impadurit Harada cu o fortificatie ceva mai tarzie, cu care avea un zid comun. Fortificatia cocotata pe deal avea aproximativ patru hectare si 12 turnuri de aparare. Efectuand o expeditie de documentare in zona, reporterii nostri, insotiti de seful santierului, arheologul Dorel Paraschiv, au avut ocazia de a escalada pantele abrupte ale dealului Harada. Dealul era strapuns in nenumarate locuri de surpaturi de teren, semn ca sub solul pietros al dealului existau incinte subterane care la un moment dat s-au surpat. Valoarea arheologica a acestui sit este inestimabila, deoarece specialistii geo-fizicieni presupun ca dealul Harada ar ascunde adevarate sali subterane care ar putea fi intacte, inventarele arheologice ale acestora nefiind inca jefuite de cautatorii de comori. In schimb, pe acelasi deal am gasit portiuni mari in care cautatorii de comori isi facusera treaba. Ei strapunsesera portiuni groase de zid aflate deasupra unor tuneluri cu destinatie inca necunoscuta. Arheologii condusi de Dorel Paraschiv au incercat conservarea si protejarea acestor intrari, sigiland prin mijloace proprii aceste brese. In zona Slava Rusa a fost descoperita de altfel si unica asezare paleolitica din judetul Tulcea, unde au fost gasite piese de inventar vechi de peste 60 de mii de ani. La numai 1500 de metri departate de zidul vestic de aparare al cetatii Ibida, arheologii tulceni au descoperit un cavou romano-bizantin, pe peretii caruia se afla o fresca cu motive florale. Din pacate, cavoul a fost jefuit inca din antichitate, arheologii descoperind doar osemintele a nu mai putin de 39 de indivizi. Dupa efectuarea unei analize antropologice a osemintelor descoperite, arheologii au determinat ca acest cavou este un mormant de familie, toti indivizii ale caror oseminte au fost descoperite, printre care si multi copii, fiind rude. Multe alte vestigii asteapta probabil sub pamant momentul in care vor iesi la suprafata si ne vor surprinde cu ineditul lor.