Încrengătura Mironescu - vietnamezul şi agenda şpăgilor Partea comisionarului vamal Şuta în dosarul Portul

După prăbuşirea ameţitoare a greilor care păreau să facă legea la Constanţa, noi piste vor fi urmate în dosarul Portul - Banias - Mironescu, spun surse apropiate cazului. Aceleaşi voci susţin că nu este exclus ca ancheta să îl vizeze inclusiv pe prosperul afacerist constănţean Cristian Adelin Şuta, fost comisionar vamal. Întâmplător sau nu, veriga ce ar face legătura între Şuta şi dosarul care-i priveşte pe potentaţii Portului Constanţa şi investitorul Şuta ar fi taman vietnamezul Hua Le Duc, suspectat că ar fi liderul mafiei vietnameze ce acţionează în Europa de Sud Est, cu a cărui soţie Şuta a făcut afaceri. Mai mult, Le Duc pare a fi, potrivit presei centrale, sursa care i-a pus pe procurori pe drumul „Banias - Mironescu" în ancheta Portul.

După cum relatam în ediţiile de anul trecut ale cotidianului ZIUA de Constanţa, la începutul lui 2010, firmele afaceristului Şuta, fost comisionar vamal, fuseseră „năpădite" de mascaţi. Tropăind printre documente, oamenii legii căutau acte şi orice fel de dovezi pentru a proba legătura pe care o intuiau între Cristian Şuta şi vietnamezul Hua Le Duc. Ancheta era coordonată la vremea respectivă de procurorii Structurii Centrale a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, oamenii legii bănuind, aşa cum am menţionat anterior, o legătură strânsă între Şuta şi vietnamez. Într-adevăr, documentele oficiale de la vremea respectivă păreau să confirme conexiunea, persoana de legătură fiind soţia româno-vietnamezului, Adriana. Aceasta fusese asociată cu Cristian Şuta în firma Trans Arpegio, de asemenea vizitată de mascaţii Jandarmeriei Române.

Carneţelul negru al şpăgilor din Port

Revenind însă la problematicul carneţel negru al vietnamezului şi la legătura lui Le Duc cu dosarul Portul, este de menţionat că, potrivit Realitatea TV, „considerat lider al mafiei asiatice din această parte a Europei, Hua Le Duc şi-a notat timp de cinci ani într-o agendă transporturile ilegale de peste 600 de milioane de euro pe care le-a făcut în România". „Buba" însă ar fi alta, conform sursei citate: „vietnamezul notase şi numele oamenilor din sistemul vamal pe care i-a uns în folosul organizaţiei sale". De aici, spun jurnaliştii bucureşteni citând surse apropiate anchetei, ar fi pornit mega-dosarul de corupţie de la Constanţa, caz în care fostul număr 2 din Ministerul Administraţiei şi Internelor, ex-secretarul general Laurenţiu Mironescu, senatorul PDL Mircea Banias, dar şi şefii vămilor constănţene ar fi „căzut" de la „înălţimi ameţitoare". Interesante sunt însă menţiunile Realitatea TV: „Scrisă chiar de mâna vietnamezului Hua Le Duc, în limba lui natală, agenda s-a dovedit extrem de valoroasă după decriptarea făcută de specialiştii SRI". Jurnaliştii bucureşteni au mai relatat că respectivul carneţel „conţinea evidenţa tuturor transporturilor ilegale din ultimii cinci ani - cu tot cu firme, colaboratori, dar şi şpăgile date vameşilor, poliţiştilor şi comisionarilor vamali. Unii chiar cu nume şi prenume". Astfel au declarat surse judiciare pentru Realitatea TV că ar fi ajuns procurorii anticorupţie la greii Portului Constanţa, respectiv Constanţa Sud Agigea.

Procesul vietnamezului, suspendat

Probabil total întâmplător şi fără pic de legătură cu ce avea să urmeze, cu nici două luni înainte de percheziţiile desfăşurate în ancheta Portul pentru destructurarea sistemului para-legal de vămuire a mărfurilor (percheziţii în urma cărora au căzut şefii vămilor constănţene, alături de Laurenţiu Mironescu şi senatorul Mircea Banias), judecătorii bucureşteni desfiinţaseră dosarul vietnamezului. Procesul în care Le Duc era judecat pentru constituire de grup infracţional organizat, spălare de bani şi alte infracţiuni la fel de grave fusese suspendat, după ce magistraţii Tribunalului Bucureşti au decis că dosarul trebuie să se întoarcă la DIICOT, pentru refacerea urmăririi penale. Scepticii spun că acesta ar fi fost preţul plătit de structurile specializate române în schimbul carneţelului negru al lui Le Duc, agendă ce conţinea, conform presei centrale, informaţiile ultra-valoroase de la care ar fi pornit întreg dosarul Portul. Nu de alta, dar în România o astfel de decizie a instanţei echivalează cu un răgaz de cel puţin câteva luni bune pentru suspecţii judecaţi pentru diverse infracţiuni, timp în care aceştia ar putea foarte bine să părăsească ţara sau chiar faptele de care sunt acuzaţi să se prescrie. Foarte interesant, pe 12 mai, cu o săptămână şi câteva zile înainte de declanşarea percheziţiilor în port, judecătorii Tribunalului Bucureşti au încuviinţat solicitarea lui Le Duc de a plecat din România. Potrivit Portalului instanţelor de judecată, instanţa „admite cererea formulată de inculpatul Le Duc Hoa. Încuviinţează părăsirea de către inculpatul Le Duc Hoa, în mod temporar, a teritoriului României, pentru o perioadă de 10 zile în intervalul 25.07.2011 şi până la data de 03 august 2011 inclusiv". Rămâne de văzut dacă vietnamezul se va întoarce în România pentru proces după expirarea permisiei. Însă există un alt aspect care nu trebuie scăpat din vedere în întreagă această încrengătură: la momentul la care reţeaua lui Le Duc a căzut oficial, în februarie 2010, fiind destructurată de procurorii DIICOT, numele unui important afacerist constănţean a fost menţionat în legătură cu afacerea vietnamezului. Foarte interesant, până la trimiterea dosarului lui Hua Le Duc în instanţă, numele constănţeanului s-a pierdut pe drum şi n-a mai ajuns în justiţie. Deşi firmele sale - printre care şi una în care fusese asociat cu soţia asiaticului acuzat de spălare de bani - au fost călcate şi ele de mascaţi la momentul anihilării reţelei.

Cristian Şuta. Rolul şi afacerile

La vremea respectivă, aşa cum am relatat în ediţiile anterioare, asupra lui Cristian Şuta planau suspiciuni că ar fi aderat la grupul infracţional condus de româno - vietnamezul Hua Le Duc. Şuta împărţea acţiunile uneia din firmele sale cu Adriana Le Duc, soţia vietnamezului. Trans Arpegio SRL, societatea cu pricina, a fost, de asemenea, „vizitată" de trupele speciale ale Jandarmeriei. Oamenii cu cagule au descins la nouă adrese în Constanţa, una dintre ele fiind sediul Trans Arpegio SRL, administrată la vremea respectivă de Gheorghe Arnăutu şi ai cărei acţionari erau, cu câte 25%, Cristian Adelin Şuta, Adriana Le Duc, Gheorghe Arnăutu şi cetăţeanul chinez Ping Qin. Aşa cum relatam în ediţiile anterioare, firma, care se ocupă cu „transporturi rutiere de mărfuri", are două puncte de lucru, unul pe bulevardul Aurel Vlaicu, iar celălalt în Portul Constanţa Sud Agigea. Ambele puncte au fost percheziţionate de anchetatori. Cu 29 de angajaţi, Trans Arpegio a avut, în 2008, o cifră de afaceri de 5.844.419 lei şi un profit brut de 265.577 de lei. În 2007, firma a avut 27 de angajaţi, un profit brut de 559.825 de lei şi o cifră de afaceri de 4.595.082 de lei. Cristian Şuta mai figura în februarie 2010 ca acţionar şi în firma Transan 97 SRL din Lazu, cu 49%, restul acţiunilor fiind deţinute de Marius Florin Constantin, care era şi administratorul firmei. Totodată, Şuta era acţionar unic, dar şi administrator al Trans AM 99 SRL Constanţa, aflată în lichidare, care se ocupa tot cu transporturile rutiere de mărfuri. În ceea ce-i priveşte pe asociaţii lui Şuta, este de menţionat că Ping Qin apărea şi în firma Soho Comimpex SRL Bucureşti care, surprinzător, se ocupa de comerţul cu ridicata al îmbrăcămintei şi încălţămintei. Cei doi asociaţi erau Ping Qin cu 50,27% şi Junbo Wang, cu 49,73%. În mod suspect, cu un singur angajat, firma a avut un profit brut de 54.134 de lei şi o cifră de afaceri de 557.449 de lei, în 2008, iar în 2007 a avut un profit brut de 54.426 de lei şi o cifră de afaceri de 545.281 de lei. Dată fiind ocupaţia investitorului Şuta înainte de a se apuca de afaceri, anume de comisionar vamal, surse apropiate cazului Portul nu exclud posibilitatea ca acesta să aibă un rol pregătit şi pentru această anchetă, rol de care, mai spun sursele, s-ar putea să nu scape la fel de silenţios ca în ancheta privindu-l pe tovarăşul Le Duc.