Inscriptia din piatra si-a dezvaluit secretul

Reporterii ZIUA de Constanta au reusit dezlegarea misterului de la Cernavoda

In urma cu trei luni de zile, reporterii cotidianului nostru au descoperit in timpul unei documentari in zona orasului Cernavoda o piatra pe care se afla gravata o inscriptie misterioasa * Impreuna cu reprezentanti ai organizatiei "Eco Dobrogea", care ne-au ajutat in documentare, am facut numeroase fotografii la fata locului, cu intentia de a le arata celor in masura sa ne spuna despre ce este vorba * In zona in care am facut descoperirea, pe partea dreapta a malului Dunarii, in amonte de podul de cale ferata al lui Anghel Saligny, se afla imprastiate sute de bucati de piatra din acelasi material * Se pare ca in zona a existat o constructie de mari dimensiuni, distrusa in totalitate in imprejurari necunoscute * Localnicii vorbesc si despre o statuie a lui Hercules, cioplita in piatra, dar ascunsa intr-o cariera de calcar * Reprezentantii organizatiei "Eco Dobrogea" au insotit o echipa de arheologi de la Muzeul de Istorie si Arheologie din Constanta la locul descoperirii * In acel moment, nici unul dintre istoricii prezenti nu a stiut sa spuna prea multe lucruri despre inscriptie * Mai mult, ei au fost de parere ca e vorba de un obiect ciudat, atipic * Pana la urma, povestea a fost data uitarii, ca de obicei, in scurt timp * De aceea am pornit singuri in aflarea adevarului * Dezlegarea misterului a venit tocmai de la Bucuresti * Primarul Hansa vrea sa aseze inscriptia pe un soclu, creand astfel un monument in centrul Cernavodei

In cursul verii care a trecut, reporterii cotidianului nostru au efectuat mai multe incursiuni de documentare de-a lungul si de-a latul Dobrogei. In timpul unei deplasari pe care am intreprins-o in zona orasului Cernavoda, ne-am abatut pe la Rezervatia fosilifera de langa podul de cale ferata construit de inginerul Anghel Saligny. In zona s-a aciuat o familie de oameni sarmani care si-au ridicat, chiar pe malul fluviului, o gospodarie patriarhala. Bucata de roca dura am gasit-o intr-un desis din curtea colibei, foarte aproape de apa. Pe una dintre fetele pietrei, ce parea sa cantareasca aproape doua tone, am vazut un simbol destul de atipic, construit cu mai multe linii oarecum simetrice. In vecinatatea locului de piatra pe care se afla inscriptia, in desis, se aflau imprastiate alte cateva sute de bucati de roca din aceeasi compozitie. Cel mai ciudat este ca aceste roci nu par a fi luate din zona, unde e de baza calcarul Rezervatiei fosilifere, ci aduse din alta parte. Dupa ce am efectuat numeroase fotografii ale inscriptiei si ale zonei din jur, am parasit zona. Cu datele pe care le aveam speram sa putem afla cat mai multe lucruri despre perioada si contextul istoric caruia ii apartine inscriptia. Reprezentantii organizatiei "Eco Dobrogea" au insotit la fata locului un grup de arheologi de la Muzeul de Istorie din Constanta si le-au aratat inscriptia. Nici unul dintre acestia nu a putut sa spuna prea multe lucruri despre inscriptie, cu exceptia faptului ca e o piesa atipica, foarte ciudata. In schimb, istoricii au promis ca vor incerca sa afle cat mai multe. Ulterior, problema a fost insa ingropata. Atunci am hotarat sa apelam la ajutorul altor persoane care ar fi putut sa ne ofere relatii despre cazul nostru. Am incercat la mai multe centre de heraldica din tara, la Iasi, la Cluj-Napoca, la Bucuresti, la cateva fundatii de heraldica si genealogie etc. Tuturor le-am trimis corespondenta, la care am atasat fotografii cu inscriptia si date referitoare la locul de provenienta. Dupa ce am dat sfoara in tara, nu au intarziat sa apara si raspunsuri.

In atentia "cercetatorilor" de la Muzeul de Istorie Constanta...

Unul dintre cercetatorii romani care au raspuns prompt cererii noastre a fost dr. Ernest Oberlander-Tarnoveanu, seful Cabinetului Numismatic si de Heraldica din cadrul Muzeului National de Istorie Bucuresti. Conform teoriei acestuia, la prima vedere, inscriptia pare sa reprezinte un simbol tatar, care poarta o denumire specifica, si anume cea de "tamgha". Aceasta inscriptie era folosita de populatiile de stepa inca din secolele IV-I i.e.n. de populatii de neam iranian care locuiau intre Don si Altai, iar mai apoi in secolele IV de nomazii de limba turca sau mongola din stepele eurasiatice. Tamghalele aveau aceeasi functie ca si blazoanele nobiliare europene. Ele erau folosite pentru a marca proprietatile familiei, de la vite la morminte, pentru distingerea tribului, gintii sau clanului din care facea parte posesorul lor. Romanii au preluat si ei aceasta "moda", prin renumitele "rabojuri", sau sigiliile tamghaliforme ale boierilor moldoveni din secolele XIV-XV. In Dobrogea, cele mai vechi tamghale se cunosc monedele emise la Saqcy (Isaccea) de catre Noghay si fiii lui, mari seniori descendenti din Gingis Han, care au incercat sa-i constituie un hanat independent cu capitala la Isaccea, intre 1296-1301. Despre inscriptia descoperita de noi, dr. Ernest Oberlander-Tarnoveanu spune ca pare a fi o tamgha de "ctitor", de pe un edificiu public. Ar fi putut apartine unui senior, dintr-un alt clan decat cel al noghailor, care de obicei se amplasa pe moschei sau biserici ale tatarilor crestini, ori pe palate. Profesorul e de parere ca simbolul gravat pe piatra descoperita de noi e un scut romboidal care indica existenta unor influente occidentale vechi, iar stilul baroc al intregii inscriptii sugereaza reprezentari medievale, ceea nu exclude posibilitatea ca inscriptia sa fie foarte veche. Istoricul consultat de noi ne-a spus ca, in functie si de alte repere de la fata locului, s-ar putea efectua o datare mai precisa. Asta ar impune insa o cercetare mai aprofundata a intregii suprafete descrise de noi. Totodata, istoricul a sugerat ca aceste feluri de tamghale erau folosite de tatarii noghay din Dobrogea pentru insemnarea pietrelor de mormant. Afland de descoperirea facuta de noi, primarul municipiului Cernavoda, Gheorghe Hansa, intentioneaza sa aseze piatra pe un soclu, in centrul orasului, transformand-o in acest fel intr-un monument.