Interceptări care nu au fost mediatizate Mircea Băsescu, şantajat? „Să moară familia mea de nu înjunghii pe toţi“

Magistraţii Curţii de Apel Constanţa au dispus menţinerea măsurii preventive a controlului judiciar faţă de Izaura Anghel, fiica lui Sandu Anghel, zis şi Bercea Mondial şi faţă de Marius Constantin, ginerele lui Sandu Anghel, pe o perioadă de până la 60 de zile. Decizia este definitivă.
 
Amintim că, în cauză, Florin Anghel (fiul lui Sandu Anghel) a fost condamnat la 12 ani, 11 luni şi 20 de zile (pedeapsa rezultând din contopiri), Marius Constantin (ginerele lui Sandu Anghel) s-a ales cu patru ani şi şase luni de închisoare, cu executare, Fănica Anghel (soţia lui Bercea) a primit trei ani şi nouă luni, iar Izaura Anghel (soţia lui Marius Constantin, fiica lui Sandu Anghel) a fost condamnată la patru ani, cinci luni şi zece zile. Toate pedepsele anterior precizate sunt cu executare, ele fiind aplicate de Tribunalul Constanţa, în primă instanţă. Grinică Ion Anghel (fiul lui Sandu Anghel) a fost condamnat la şase luni, prin măsură educativă neprivativă de libertate.
 
Decizia a fost luată în dosarul în care Mircea Băsescu, fratele lui Traian Băsescu, ar fi fost şantajat de familia lui Bercea Mondial.

Mijloacele de probă

În cursul urmăririi penale, „au fost administrate următoarele mijloace de probă: plângerile şi declaraţiile persoanei vătămate B. M. (n.r. Băsescu Mircea), depoziţiile martorului C. M., înregistrările audio-video din data de 26.03.2014, procesul-verbal de prindere în flagrant din data de 29.05.2014, înregistrările audio-video din data de 29.05.2014, planşele fotografice, interceptările şi înregistrările  convorbirilor telefonice, înregistrările efectuate de părţi şi de subiecţii procesuali principali, procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice şi a înregistrărilor în mediul ambiental, înscrisuri. Inculpaţii A. F. (n.r. Anghel Florin), A. I. (n.r. Anghel Izaura), A. F. (n.r. Anghel Fănica), A. G. I. (n.r. Anghel Grinică Ion) şi C. M. (n.r. Constantin Marius) nu au dat declaraţii în calitate de suspecţi/inculpaţi, invocând dreptul la tăcere“, potrivit rolii.ro.
 
„La începutul anului 2010, prin intermediul martorului C. M. A., membrii familiei A. l-au cunoscut pe B. M. În acelaşi an, persoana vătămată a botezat-o pe fiica inculpaţilor A. I. şi C. M., minora C. R. D.“, conform aceleiaşi surse.
 
„Conform declaraţiilor persoanei vătămate B. M., botezarea minorei a fost percepută ca un gest creştinesc şi, în ceea ce îl priveşte, nu a avut nicio altă motivaţie. Ulterior acestui moment, inculpaţii au mai vizitat de câteva ori persoana vătămată, iar în anul 2011, a intervenit arestarea numitului A. S. Între colaboratorul său, C. M. A. şi membrii familiei A. existau relaţii de afaceri, cel dintâi împrumutând uneori bani de la cei din urmă. După arestarea numitului S. A., a discutat cu membrii familiei sus-numitului despre situaţia acestuia. Persoana vătămată a mai declarat că membrii familiei A. i-au cerut în mai multe rânduri să îl ajute pe S. A., motiv pentru care i-a sfătuit să îi angajeze un avocat, recomandându-l pe  avocatul C.S. Totodată, a arătat că membrii familiei A. i-au cerut în mai multe rânduri să intervină pe lângă judecători pentru a obţine punerea în libertate a martorului A. S. Potrivit celor declarate de persoana vătămată, după mai mult timp, a aflat că martorul C. M. A. împrumutase o sumă mare de bani, respectiv 500.000 - 600.000 de euro de la familia A., cu intenţia de a participa la o licitaţie pentru achiziţionarea utilajelor. Licitaţia a fost însă anulată din motive necunoscute persoanei vătămate, iar  martorul C. M. A. a restituit familiei A. o parte din banii împrumutaţi“, potrivit rolii.ro.

„Să ştii de la mine… cum te-oi face… să mă ţii minte… toată viaţa ta“

„Persoana vătămată B. M. a înregistrat cu propriul telefon mobil convorbirile purtate cu inculpatul A. F. la data de 1.11.2013 şi a depus la dosar înregistrarea“, se mai arată în documentele magistraţilor.
 
Din cuprinsul acestora, „reiese că inculpatul îşi exprimă faţă de o presupusă inactivitate a persoanei vătămate împrejurarea că aceasta din urmă ar fi primit 600.000 de euro de la el, precum şi ameninţarea ei de către inculpat: «De nu te-oi face acum să nu mai fii bun toată viaţa ta… toate care mergeau… că mi-ai luat 600.000 de euro şi nu ne-ai făcut nimic. Să ştii de la mine… cum te-oi face… să mă ţii minte… toată viaţa ta…», «… că tu banii pe care mi i-ai luat de mine i-ai dat şi lu' frati-tu. Păi îţi dai seama ce faci? Băi nenicule, nu-ţi dai seama ce faci? La toate televiziunile acum… la Kanal D de la Bucureşti mă duc. De nu te-oi face de râs… în toată ţara asta… să audă tot globul… ai văzut că nu erau bani… să-l scapi»“.
 
„Tot  cu ocazia discuţiei din data de 1.11.2013, inculpatul A. F. a formulat prima solicitare în legătură cu plata de către persoana vătămată a unei sume de bani: «Du-te şi adu-mi toţi banii»“, potrivit documentelor magistraţilor.

 
De precizat că „această discuţie a creat o stare de temere persoanei vătămate, care, la data de 2.11.2013, a sesizat Parchetul de lângă Tribunalul Constanţa, unde s-a constituit dosarul“, potrivit rolii.ro.

„Să dau eu banii ăştia, 200.000 de euro“

După momentul sesizării Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa, au fost efectuate interceptări ale convorbirilor telefonice purtate de A. F.
 
În baza acestora, „s-a stabilit că inculpatul a discutat cu fiul unor gardieni de la P. Colibaşi, unde era încarcerat tatăl său, dar şi cu o persoană, C. D., cu privire la posibilităţile acesteia de a-l ajuta pe tatăl său, precum şi cu fiul şefului Poliţiei oraşului Drăgăneşti O.“
 
La data de 13 noiembrie 2013, „inculpaţii A. I., A. F. şi C. M. s-au deplasat în municipiul Constanţa, la domiciliul persoanei vătămate. Întâlnirea a fost monitorizată de organele de urmărire penală, care au înregistrat discuţia în mediul ambiental“.
 

În cadrul acestei discuţii, „inculpata A. F. a afirmat că a dat o sumă de bani martorului C. M. A., dar şi că urma să primească înapoi suma de 280.000 de euro: «Cumetre, dacă matale nu spuneai, eu nu-i dădeam bani lu M. să… şi este 280.000 de euro la mijloc aici, eşti de acord cu mine?». Din conţinutul discuţiei, rezultă că banii respectivi au fost daţi pentru ca A. S. să fie favorizat de către magistraţi în dosarul în care era judecat la momentul respectiv şi că martorul C. M. A. afirmase că suma urma să ajungă la persoana vătămată B. M.: «Şi ca să iau pedeapsa asta şi să rămână şi banii ăştia, mie nu-mi convine… dar vorba asta, eu m-am dus la M. alaltăieri şi a zis că vine la dumneavoastră şi a spus, bă, eu am…, într-adevăr m-a trimis, am luat banii de la voi, dar eu la cumătru i-am dat»“, conform rolii.ro.
 
„Inculpata A. F. a indicat şi numele magistratului despre care credea că este cel mai potrivit pentru a fi abordat în scopul punerii în libertate de martorului A. S., respectiv judecătorul I. D. din cadrul secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie: «Eu îţi spun vorba asta lu' matale ca lu' tata, că eu sunt mică faţă de matale. Este preşedintele D. la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care am auzit că e omul lui T… Și a zis că dacă intrăm pe mâna lui, nimic nu ne face… ne nenoroceşte, mă, că e om rău, auzi, D. acesta… prima dată menţinerea, el i-a dat 60 de zile la Înalta Curte… când i-a băgat la recurs, D.»“, potrivit sursei citate.
 
„Inculpata A. F. şi persoana vătămată B. M. au discutat şi despre avocaţii care îl asistaseră sau ar fi urmat să îl asiste pe A. S., rezultând că persoana vătămată îl recomandase pe avocatul S. C. din Baroul C.: «Dar eu v-am trimis la Calafus, v-am trimis la fetele alea de la Bucureşti… Acum ce avocaţi bag eu? Dacă-l bag pe M. a zis că cere 200.000 de euro…mi-a zis cineva. De unde iau eu, cumetre, banii ăştia? Să dau eu banii ăştia, 200.000 de euro. Dacă matale... ia-mi-l mata şi mie… şi poate vorbeşti cu el şi-l iau şi eu, îl pun la B… pe M.. Că-i renumit»“, conform rolii.ro.
 
De asemenea, „inculpata A. F. a încercat să îl determine pe B. M. să intervină pe lângă judecătorii instanţei supreme pentru a obţine eliberarea din penitenciar a martorului A. S.: «Dacă matale făceai ceva să-l pună liber la menţinere, acum. Acum poate să-l pună acela, dacă intră el… dacă zici că-i… vorbeşti puţin… la menţinere îl pune liber… eu, când este menţinerea, când este menţinerea, eu te anunţ. Poate se face F. bine şi vii cu el… Te anunţ şi îi spui lu'… şi matale poate… vorbeşti matale cu cineva… dacă intră acesta, omul acesta al dumneavoastră care vă zic eu de el… dar zice toată lumea că e de la PDL. Păi cu PDL-ul e»“.
 
„Cu toate insistenţele sus-numitei, persoana vătămată B. M. a refuzat să se implice în vreun fel: «Nu ştiu, nu-l cunosc. Și nu poţi, măi, să te duci să vorbeşti cu cineva… dintre ăştia... Păi te umflă imediat, nu… n-ai cum… N-ai cum, e… bâlciul dracului…, e…, nu se… şi nici ei nu prea se mai bagă nu mai e…, că le e frică, nu vezi câţi a arestat din… şi din ei?»“, conform documentelor magistraţilor.

„Măcar mută-mi-l, mă, nene, de acolo“

Ulterior, respectiv la data de 27 noiembrie 2013, „inculpaţii A. F. şi C. M. s-au prezentat la locul de muncă al persoanei vătămate, cu sediul în Portul Constanţa Sud Agigea“.
 
În cadrul acestei întâlniri, „inculpatul A. F. i-a cerut persoanei vătămate să facă demersurile necesare pentru a-l transfera pe A. S. în P. P. Albă, pentru a obţine punerea lui în libertate ori graţierea sa: «Măcar mută-mi-l, mă, nene, de acolo, mâncaţi-aş p… a ta. Adu-l pe aici pe undeva prin zonă, să nu mai stea prin hingherimea aia acolo, că-i belea mare acolo… la recurs… poate să-i dea drumul… că poate să-i dea drumul să se judece în stare de libertate până n-o rezolv definitiv… Mă, nene, dacă dă o graţiere pentru el, de ce să nu-i dea, mă, mâncaţi-aş gura ta… tu cunoşti, să-i dea o graţiere… ce, lu' acela nu i-a dat, lu S… lu' acela nu i-a dat … ia zi, cum fac? Fac actele de graţiere lu' tata? Le fac… şi ţi le aduc lu' matale în două exemplare»“.

„La puşcărie, de nu-ţi bag un cuţit direct în cap...“

În cadrul unei alte discuţii, „B. M. a afirmat că important la momentul respectiv era eliberarea numitului A. S., obiectiv propus, dar neatins de aproximativ trei ani, iar pentru îndeplinirea acestui scop, a propus vânzarea bazinelor la care se făcuse referire la începutul discuţiei, iar cu banii astfel obţinuţi, inculpata A. F. să angajeze un avocat. Inculpatul A. F. s-a arătat  neîncrezător în această privinţă, spunând că un avocat nu ar oferi suficiente garanţii în privinţa eliberării numitului A. S.“.
 
Totodată, „persoana vătămată a afirmat că nu poate oferi garanţii privind eliberarea lui A. S., iar inculpata A. F. a afirmat că doreşte plata a 280.000 de euro, care mai rămăsese de restituit dintr-o sumă de 600.000 de euro, despre care tot ea a afirmat că fusese dată numitului C. M., pentru punerea în libertate a soţului ei“.
 
De asemenea, „inculpatul A. F. a rostit ameninţări cu moartea la adresa numitului  C. M. A.: «… La puşcărie, de nu-ţi bag un cuţit direct în cap, te las leş acolo!» şi i-a reproşat acestuia investirea banilor primiţi de la el în activitatea firmei Aversa: «Păi tu iei bani de la tata şi-i bagi în Aversa?»“, potrivit rolii.ro.
 
„În contextul în care inculpatul A. F. exercita ameninţări cu moartea la adresa martorului C. M. A., inculpata A. F. a pretins acestuia restituirea sumei de 280.000 de euro: «Daţi-ne, domne, banii noştri!… Voi trebui să-mi daţi banii înapoi şi am terminat problema» şi a solicitat ca martorul să îi transfere proprietatea asupra bunurilor sale importante: «Să moară copiii mei dacă nu mă mut eu la tine în casă la Drăgăneşti cu toţi copiii mei! De nu te duci tu să faci acte de vânzare-cumpărare pe numele meu… Mărienică, să fim înţeleşi, mergi cu mine la notar şi îmi faci acte pe casa ta… pe tot ce este al tău»“, conform sursei citate.
 
„După ce inculpata A. F. a formulat aceste solicitări, ulterioare ameninţării cu moartea exercitate de inculpatul A. F., acesta din urmă a exercitat o nouă ameninţare, întărind spusele mamei sale: «Dacă nu, să moară familia mea (îl bate pe umăr pe C. M. A.) de nu înjunghii pe toţi»“, potrivit documentelor magistraţilor.
 
În acelaşi context, „inculpata A. F. s-a arătat şi ea nemulţumită de faptul că martorul investise banii primiţi pentru eliberarea soţului ei în firma Aversa, din discuţie rezultând nemulţumirea inculpatei legată de faptul că martorul nu dusese banii persoanei vătămate, deşi promisese aceasta: «Mariane, unde e banii? Mariane, tu ai mâncat banii atunci!… Unde-i banii mei care ţi i-am dat? Unde i-ai dus? Uite, cumătrul zice că nu i-ai dat niciun ban lui! Da, uite-l!… Pe noi ne interesează asta: unde e banii pe care ţi i-am dat? Unde i-ai dus? Uite, cumătrul zice că nu i-ai dat nici un ban lui… Eu ţi-am dat bani să-i dai la Aversa?… Să-mi iei banii şi să-i pui la Aversa… Păi dacă tu ştiai că îmi iei banii şi îi pui la Aversa, nu trebuia să îmi iei banii, băi»“.
 
Sursa: rolii.ro
Sursa foto: ZIUA de Constanţa