Judecatorii si-au schimbat impresia despre Calin
Judecatorii si-au schimbat impresia despre CalinCompletul de judecată a admis solicitarea procurorilor Direcţiei de Investigaţie a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Braşov de prelungire a stării de arest dispusă în cazul lui Călin Nebunul şi al celorlalţi nouă indivizi. Judecătorii au considerat întemeiate susţinerile procurorilor potrivit cărora cei nouă suspecţi ar reprezenta un pericol concret pentru societate dacă ar fi lăsaţi în libertate şi au decis prelungirea arestului până pe data de 1 august. Decizia a fost deja atacată în recurs de acuzaţi, acesta urmând să se judece la Curtea de Apel Braşov. Acuzaţiile care i se aduc lui Călimărea şi celorlalţi indivizi sunt de apartenenţă la grup infracţional organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni prin intermediul sistemelor şi reţelelor informatice, deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, falsificarea instrumentelor de plată electronică, tentativă de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos şi şantaj. În afară de Călin Nebunul, DIICOT Braşov a cerut prelungirea arestului şi pentru celălalt constănţean anchetat în caz, Marius Ciurea, dar şi pentru braşovenii Nicolae-Maricel Vasiliu, Cătălin Alexa, Ciprian-Viorel Vartolomei, Tiberiu Bogdan Mandru, Dumitru Mircea Bularca, Valentin Teslaru, Petrică Ţinteşan şi Alin Costel Manoli. În ceea ce-i priveşte pe Lucian Călimărea şi pe Marius Ciurea, niciunul dintre ei nu a vrut să dea declaraţii în acest caz, nici la Parchet şi nici la instanţă, nedorind să dea vreo explicaţie cu privire la acuzaţiile aduse de procurorii DIICOT Braşov.
Acuzaţiile aduse
Dacă recursurile declarate de suspecţi vor fi respinse de Curtea de Apel, atunci ei vor rămâne în spatele gratiilor până cel puţin pe 1 august. Potrivit DIICOT, la începutul anului, Călimărea, împreună cu Ciurea, Bădilă, Bularca, Constantin şi Teslaru „au aderat la un grup infracţional organizat, constituit anterior, care a acţionat pe teritoriul României şi Italiei, în scopul obţinerii unor sume substanţiale de bani prin utilizarea de echipamente pentru falsificarea instrumentelor de plată electronică, metoda utilizată fiind skimming-ul şi retragerea banilor din conturi cu ajutorul clonelor cardurilor bancare". Anchetatorii spun că „dispozitivele utilizate la realizarea montajelor electronice destinate citirii sau copierii datelor înscrise pe banda magnetică a cardurilor bancare, de tipul «gură de bancomat» şi programele utilizate în acelaşi scop, precum şi la falsificarea cardurilor bancare, de tipul «Exeba» erau confecţionate sau achiziţionate în România". „Totuşi, acestea urmau să fie transportate în Italia, montate la bancomate, iar după copierea datelor de pe carduri, clonate şi folosite la retragerea sumelor de bani de către membrii grupării", au mai precizat procurorii DIICOT.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp