La Hotel Mamaia, serviciile de doi bani se taxeaza la pret de cinci stele

Personalul doarme in timpul programului, iar servirea la restaurant se face in functie de ce doreste sa aduca ospatarul la masa

Stabilimentul din statiunea cu acelasi nume a fost catalogat, nu se stie pe ce criterii, la cinci stele. Ca de obicei, atunci cand un negustor isi lauda marfa, din prezentarea locatiei nu lipsesc cuvinte ca ideal, perfect, variate. Blazonul dat de cele cinci stele care stralucesc la vedere este prezentat pe site-uri printr-o oferta nemaiintalnita: aer conditionat, parcare pazita, micul dejun inclus in pret, telefon in fiecare camera, conexiune la Internet, sauna masaj, sala de conferinta si chiar seif in fiecare camera. Nimic senzational, doar niste lucruri de bun simt, avand in vedere ca si pretul unei camere este destul de piperat. Vazand cele cinci stele si crezand ca ele sunt reale, turistii straini isi fac rezervari pe Internet si vin linistiti in Romania, in speranta ca vor fi tratati pe masura blazonului. Insa, odata ajunsi in fata hotelului, incep surprizele. Cu toate ca sunt clienti, ei sunt nevoiti sa plateasca parcarea. Imediat ce coboara din autoturisme, din cladire isi face aparitia un tip, oarecum deranjat ca a trebuit sa iasa in soare. Nu spune nimic si se repede spre una din valize. Contrariati, turistii nevorbitori de limba romana se uita repede in jur. Au auzit ei niste povesti care nu prea ne fac onoare, legate de dexteritatea si tupeul de care dau dovada hotii in Romania. In cele din urma, se lamuresc ca, de fapt, personajul e angajat al hotelului si vrea, chipurile, sa ii ajute la bagaje. Problema e ca genti sunt multe, el e unul si nu are niciun carucior. Cu chiu cu vai, se ajunge la receptie. Formalitatile decurg oarecum repede si fiecare turist primeste cate o cartela electronica pentru acces in camera. Bucurosi, incearca sa ajunga sus, sa scape de bagaje. Dar, surpriza, nu exista lift. Receptionera ii vede contrariati si le transmite ca hotelul nu are decat un etaj, asa ca nu a fost dotat cu lift. Cu bagajele la spinare, turistii o iau pe scari spre camere. Fiecare se indreapta spre cea care i-a fost repartizata, cand, alta surpriza... Doar o parte au norocul sa gaseasca camerele libere. Celelalte sunt ocupate de alti turisti. Contrariati, incearca sa isi dea seama ce se intampla. Striga la receptionera, care vine nervoasa ca a fost deranjata. Isi da seama ca a mai cazat in respectivele camere si alti turisti. Fara sa isi ceara scuze, coboara si se intoarce cu alte cartele. Una se nimereste de la o camera fara turisti, cea de-a doua ba. Enervata la culme de parca nu ar fi fost vina ei, incepe sa strige la una din cameriste. Dupa cateva minute bune de discutii in contradictoriu intre cele doua, situatia se rezolva si, in sfarsit, se gaseste o camera libera. Cu Biblia pe noptiera si prezervativul in sertar Deja circumspecti, incep sa observe fiecare detaliu. In camere nu sunt probleme, e curatenie, ba chiar si oarece diversitate. Pe noptiera e asezata o Biblie, care nu prezinta semne ca ar fi fost rasfoita de cineva, iar in sertare, prezervative. Nu ca ar fost vreo legatura intre cele doua, dar gama de clienti e diversa. Dupa o scurta verificare a camerei, turistii trag draperiile de la geamuri, pentru a iesi in balcon. Surpriza, nu exista asa ceva. Iar privelistea e mirifica si „face“ toti banii dati. Se vede curtea interioara in toata splendoarea ei, iar la orizont, unde ar fi trebuit sa se vada rasaritul, se afla un uscator cu niste carpe ale cameristelor. Aventurile continua si in restaurant, unde un ospatar angajat parca pentru un rol dintr-o comedie spumoasa, trecut bine de varsta pensionarii, vine cu un aer strengaresc la masa sa ia comanda. Cand se intoarce, rezultatul e un fiasco total. Nimic nu se potriveste cu ce au comandat clientii. Deja obisnuiti, acestia zambesc acru si ii cauta scuze batranului "La varsta lui, e normal sa uite...". In continuare, lucrurile au mers oarecum normal, daca e sa trecem peste barmanul care a "uitat" sa dea restul si niste personaje dubioase, care se tot invarteau prin receptie. Colacul de peste pupaza este finalul serii, cand, intorsi dupa o plimbare prin statiune, turistii au ramas interzisi in usa hotelului. Baiatul care isi face de lucru deschizand si inchizand usa celor care intra sau ies, si care are maxim 18 ani, dormea dus pe canapeaua de la receptie. Si nu exista in niciun caz vreun dubiu ca atipise de prea multa munca, pentru ca pozitia lui era una bine studiata, ba chiar exersata. Si pentru ca nu putea sa se urce pe canapeaua din piele incaltat, la capul lui se odihneau si pantofii. Imaginea spune totul despre cele cinci stele care se odihnesc pe zidul hotelului. Daca pentru conditii faima hotelului Mamaia probabil ca nu se va duce peste hotare, cu siguranta va ajunge pentru aceasta imagine a angajatului care tragea la aghioase pe canapeaua de la intrare, intr-un stabiliment care se vrea de cinci stele.

Scris de: {autor}Adrian FURDULEA{/autor}