LIVE VIDEO-TEXT Volum despre memoria actorului Vasile Cojocaru, lansat la Universitatea „Ovidius” Constanța, în Sala Senatului (FOTO)

UPDATE 3 

Corina Apostoleanu face o descriere a volumului. 

În acest volum, Vasile Cojocaru este prezentat în perioada tinereții. Tot atunci, și-a arătat sensibilitatea de poet, spune Apostoleanu.

UPDATE 2

 Ia cuvântul Anaid Tavitian.

Este foarte greu să realizez portretul unei personalități precum Vasile Cojocaru. A fost un monument de sensibilitate, de inteligență și de melancolie.

Dragul nostru Vasile Cojocaru a fost un făuritor de vise și sentimente., a încheiat Anaid Tavitian.

UPDATE 1

A luat cuvântul Adriana Cîteia.

M-am gândit să încep acest volum cu un capitol reprezentativ pentru ce a însemnat actorul Vasile Cojocaru.

Adriana Cîteia este de părere că, destinul lui Vasile Cojocaru a fost unul ce i s-a cuvenit. Volumul a fost conceput urmărind două direcții. Una despre pasiunea lui pentru antichitate și cealaltă pentru opera lui Caragiale.

Am scris acest volum pentru a salva memoria actorului/, a declarat autoarea

Astăzi, 24 februarie 2023, la Universitatea „Ovidius” Constanța (UOC), în Sala Senatului, Corp A, zona Campus, are loc lansarea unui volum ce îl comemorează pe Vasile Cojocaru. 

Evenimentul editorial începe la ora 17:00. 

Volumul este intitulat „Lumile lui Zagreus. De la drama sacră la reprezentația teatrală”. 


Lucrarea a fost coordonată de conf. univ. dr. Adriana Claudia Cîteia. 


Ea este una dintre persoanele care prezintă conținutul cărții, cealaltă fiind teatrologul Anaid Tavitian. 




Despre Vasile Cojocaru

Născut la Constanța, pe data de 17 ianuarie 1950, Vasile Cojocaru a fost fiul lui Gheorghe și al Floricăi Cojocaru. Actorul a decedat la vârsta de 60 de ani, pe 20 ianuarie 2010.
 
El a absolvit Liceul „Mircea cel Bătrân”, în anul 1970, iar apoi Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, în 1974. La liceul constănțean debuta ca scriitor la revista „Zări albastre” cu texte lirice.
 
Cea mai mare parte a carierei sale a fost petrecută la Teatrul de Stat din Constanța, unde a fost actor în perioada 1974 - 2009. A performat și pe scena Teatrului Dramatic, instituție a cărei director a fost între 1990 și 1992. De asemenea, a mai avut funcția de manager director la Teatrul „Ovidius” din Constanța (2000 - 2002) și lector și profesor universitar la Facultatea de Arte din cadrul Universității „Ovidius” (2008 - 2010).
 
Printre rolurile primite se numără: Reverendul Paris („Vrăjitoarele din Salem” de Arthur Miller); Nae Grimea („D`ale carnavalului” de I.L. Caragiale); Belpiros („Adunarea femeilor” de Aristofan); Ion („Năpasta” de I.L. Caragiale); Domnul X („Operă pentru viitorii dictatori” de Andonis Doriades); Abel („Jocul vieții și al morții în deșertul de cenușă” de Horia Lovinescu); Tartaglia („Regele cerb” de C. Gorz); Marcu („Acești îngeri triști” de D.R. Popescu); Val Xavier („Omul în piele de șarpe” de Tennessee Williams) etc.
 
Vasile Cojocaru a fost și actor în filme de televiziune interpretându-i pe: Coana Efimița („Conul Leonida față cu reacțiunea” de I.L. Caragiale); Gheorghe („Furtuna în Pacific”, în regia lui Nicu Stan); Ion („Un echipaj pentru Singapore”); C.A. Rosetti („La răscrucea marilor furtuni”, în regia lui Mircea Moldovan).
 
Vasile Cojocaru a primit următoarele premii și distincții: premiul de interpretare pentru cel mai bun rol masculin (Festivalul „Despre arta comediei”, Galați, 1985 - pentru rolul Lukașin); premiul pentru cel mai bun rol secundar (Festivalul „Despre arta comediei”, Galați, 1981 - pentru rolul Papkin); diplomă de excelență (acordată de Teatrul Național Constanța, 2004 - 36 de ani de teatru); diploma de onoare (acordată de Teatrul „Ovidius” și Primăria Municipiului Constanța, 2001 - pentru merite deosebite în slujba scenei constănțene).

În anul 2005 devenea doctor în teatru, cu teza „Covorul de purpură” (de la Oreste la Oedip - Teatrul Antic, spațiul spiritual dobrogean).
 
El a regizat următoarele spectacole: spectacole de absolvire a promoțiilor de studenți - „Privește înapoi cu mânie” de J. Osborne; „Tango” de S. Mrozek; „Trei lacrimi... de haz” după A.P. Cehov; „Ochiul babei” de G. Vasilescu; „Lecție de dragoste la prima vedere”, împreună cu Liviu Manolache. 

Pe lângă actorie, Vasile Cojocaru a publicat și cinci volume, anume: „Expediții în miniatură” - București, Editura „Ion Creangă”, 1981 (ediția a doua: Constanța, Editura „Europolis”, 1997); „Imperfectele melancolii” (București, Editura „Albatros”, 1983); „Vedere din Mirador” (Constanța, Editura „Europolis, 1998); „Harababuriada” (Constanța, Editura „Ex Ponto”, 2007); „Covorul de purpură. De la Oreste la Oedip. Teatrul Antic în spațiul dobrogean” (Constanța, Ovidius University Press, 2005).
 
Numele său a apărut în revistele culturale „Tomis”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Litoral” și „Teatrul”, pentru care a colaborat.
 
A fost membru al Cenaclului „Poesis” al Casei Corpului Didactic din Constanța și al Uniunii Scriitorilor - filiala Dobrogea.