Marinarii- victime colaterale al codului ISPS

Institutul Nautic Roman constata efecte negative multiple ale aplicarii codului ISPS

Securitatea excesiva din Port afecteaza in primul rand marinarii * Imprejmuirile excesive cu garduri facute in Portul Constanta blocheaza traficul si afeteaza accesul la dane * Codul ISPS a condus la criminalizarea marinarilor care, in anumite tari, sunt priviti ca potentiali teroristi

In urma seminarului profesional cu tema "Codul ISPS- Efectele implementarii in Romania", seminar initiat de Asociatia Nautica a Navigatorilor din Romania- Nautical Institute of Romania, s-a ajuns la concluzia unanima ca efectele aplicarii acestui cod au in mare parte si conotatii negative asupra intregii activitatii din porturile maritime romanesti. Dintr-un set de concluzii date publicitatii de Institutul Nautic Roman, au fost identificate doar patru efecte pozitive rezultate in urma aplicarii acestui cod. In acest sens, enumerand cele patru efecte pozitive, identificam in primul rand faptul ca in Romania au fost certificate ISPS un numar de 17 nave sub pavilion romanesc, 47 de operatori portuari, 3400 de ofiteri de Securitate la bordul navelor, 200 de ofiteri de securitate pentru companii de shipping, 200 de ofiteri de securitate pentru operatorii portuari. De asemenea, tot ca efect pozitiv a fost identificat reducerea masiva a traficului de persoane neautorizate prin facilitatile portuare, reducerea numarului de furturi si imbunatatirea gradului de securitate la bordul navelor si in incintele portuare. Daca efectele pozitive enumerate mai sus sunt, cel putin la nivelul Portului Constanta, bine venite dintr-un anumit punct de vedere, in schimb efectele negative pot reprezenta la un loc cel mai inversunat argument ce poate fi indreptat impotriva multora din prevederile acestui cod de securitate ISPS. Enumerand doar cateva din multitudinea acestor efecte negative incepem in primul rand cu faptul ca implementarea codului a adus cu sine o noua presiune profesionala atat pe umerii armatorilor si echipajelor, cat si pentru operatorii portuari si autoritatile insarcinate cu certificarea sistemelor. Din acest punct de vedere, efectele negative isi au explicatia si in faptul ca implementarea codului a fost afectata de timpul foarte scurt dintre data aparitiei codului ISPS in legislatia nationala si data la care trebuia sa devina activ. Datorita acestui timp foarte scurt, partile obligate sa implementeze noile cerinte nu au avut la dispozitie suficient timp pentru evaluarea implicatiilor codului si pregatirea personalului aferent. Interpretarea exagerata a prevederilor acestui cod de securitate a avut ca efect congestionarea peste masura a intregii platforme portuare cu garduri metalice, chestiune care ,din punct de vedere al sigurantei, nu fac decat sa obstructioneze la maxim traficul de portuar, accesul la dane in cazuri de urgente a medicilor al pompierilor, al surveyorilor etc. Costurile suplimentare uriase impuse pentru dotarea cu aparatura speciala si sisteme de alarma, de securitate au pus armatorii si operatorii portuari in situatii destul de delicate.De asemeni, atmosfera de la bordul navelor a devenit mult mai restrictiva, aparand conflicte intre cerintele operationale si cele de securitate cum ar fi, de exemplu, accesul restrictiv in anumite spatii de la bordul navelor (camera cu CO2 , camera cu echipamente de urgenta, etc), inevitabile conflicte dintre staff-ul navelor cu anumite autoritati portuare atunci cand se impune controlul corporal la accesul la bord. Raportarile suplimentare de la nava catre armatori sau autoritatile portuare, induc de asemenea costuri suplimentare de comunicatii. Implicit, codul a atras dupa sine interdictia echipajelor de navigatori de a cobori la uscat, mai ales in Statele Unite, ingradind astfel dreptul universal la libera circulatie. La Constanta de exemplu, doar 5 % din marinarii care sosesc la bordul navelor straine ies la uscat din cauza restrictiilor de securitate, a controalelor drastice si a lipsei mijloacelor de transport care nu mai au acces in port.