Monumente istorice pierdute printre morminte

In Cimitirul Central, alaturi de muritorii de rand se odihnesc si unele dintre marile personalitati locale * Printre acestia, aici se afla mormintele primarilor Ioan Banescu, Cristea Georgescu, ai ziaristilor Constantin Sarry, IN Roman si Petru Vulcan * Multe dintre ele au alaturi de cruci monumente care sunt considerate opere artistice * Cu toate acestea, nici municipalitatea, nici administratia Cimitirului Central nu au grija de mormintele celor care se afla intr-o astfel de situatie * Intrebat daca a fost realizata o evidenta a acestor personalitati, administratorul Cimitirului Central ne-a raspuns eschivandu-se: "E greu. Trebuie sa se ocupe cineva personal de aceasta" * Mai mult, nici nu exista o harta care sa marcheze mormintele cu o semnificatie aparte in cultura dobrogeana * Toti cei pe care i-am intrebat despre personalitatile care isi au mormantul aici, stiau unde se afla cavoul familiei Basescu

Cimitirul Central din Constanta, infiintat in anul 1840, a devenit de-a lungul anilor adapostul a mii de suflete. In acest mic "oras", se odihnesc, printre muritorii de rand si unii dintre marii oameni ai Dobrogei, care au dat o adevarata dimensiune culturala spatiului dobrogean. Primarii Ioan Banescu, Cristea Georgescu, ziaristii Constantin Sarry, IN Roman, Petru Vulcan, si mai apropiati de noi eroul aviator Horia Agarici, artistul Gelu Manolache sau marele coregraf Oleg Danovski, sunt doar cateva nume. Care este starea actuala a mormintelor acestor personalitati? Cine se mai ocupa de intretinerea acestor lucrari funerare? Acestea sunt doar cateva intrebari la care am dorit sa gasim un raspuns."Eu nu am timp de asa ceva"Intr-o prima etapa, am incercat sa aflam care este situatia exacta de la administratorul Cimitirului Central, Dumitru Draghici. Intrebat daca a fost realizata o evidenta a acestor personalitati, seful cimitirului ne-a raspuns negativ motivand vechimea locatiei, dar si dificultatea acestei actiuni. "E greu. Trebuie sa se ocupe cineva personal de aceasta", s-a eschivat Draghici. Mai mult, am vrut sa stim daca exista o harta care sa marcheze mormintele cu o semnificatie aparte in cultura dobrogeana. Si de data aceasta, raspunsul a fost unul negativ. Intreband un alt angajat al Administratiei cimitirului care a tinut sa isi pastreze anonimatul, daca ne poate spune unde este mormantul lui Ioan N. Roman, am primit urmatoarea replica: "Dar cine este asta?". Insistand sa ne dea cateva detalii, acelasi angajat a continuat: "Noi nu tinem statistici. Nu avem timp de asa ceva".Am cautat, apoi, sa vedem in ce masura ne pot ajuta oamenii simpli aflati la momentul cercetarii noastre, in cimitir. Prima persoana careia i-am vorbit a fost Didina Chiocaru care ne-a condus imediat la mormantul primarului Cristea Georgescu (1860-1908). Intrucat se afla in apropiere de locul de veci al sotului ei, femeia are grija si de acest mormant. Un alt cetatean, Gabriel Stancu, ne-a marturisit: "Stiu ca este inmormantat tatal lui Basescu. In rest, nu stiu". Un raspuns asemanator am primit de la A. Constantin: "Tatal domnului presedinte Basescu e pe dreapta. Restul, suntem de rand. Alte personalitati? Cei care au monumente deosebite". Tudorita Ploscaru ni l-a amintit pe primarul Trandafir Petrache si de asemenea pe tatal presedintelui. Am primit si un alt gen de raspunsuri: "Incercati la Administratie. Acolo e cel mai bine" sau "Domnisoara, doar daca ai timp, stai si citesti pe pietrele funerare". Am apelat si la cinci gropari, insa fara succes. O alta femeie ne-a spus: "Oleg Danovski, avocatul Agop Aram, care sunt cetateni de onoare ai orasului, sau actorul Gelu Manolache" si ne-a condus chiar spre mormintele acestora.Cand se vrea, se poate Lansandu-ne in aceasta aventura printre morminte, am reusit sa identificam, dupa ore intregi de cautari, cateva nume reprezentative pe langa cele mentionate anterior. Putem admite ca exista cateva cazuri fericite si anume morminte care te atrag prin aspectul lor ingrijit. Aici mentionam mormantul primarului Cristea Georgescu, cel al legendarului maior aviator Horia Agarici, a carui piatra funerara poarta gandurile sale: "Sa nu uitati ca cerul l-a iubit ca un fanatic beat de inaltime cu trup si duh, in fulger de miscare, zvarlind un corp spre infinit". In plus, am gasit si monumente funerare de patrimoniu restaurate in august 1997, conform unei placute atasate alaturi: Radu si Maria Babusi.Un caz fericit este cel al coregrafului Oleg Danovski, "dirijorul de lebede", urmand titlul unei carti inchinate maestrului si semnata de Marian Constantinescu. Piatra sa funerara este una atragatoare, familia ocupandu-se de acest lucru.Exista insa o serie de cazuri nefericite, morminte uitate si lasate in paragina. Acestea se afla intr-o situatie grava. Aici includem exemplul lui Petru Vulcan pe a carui piatra funerara sta scris: "Literat, ziarist si poet". In afara de aceste informatii si jumatate din chipul poetului, nimic nu se mai poate descifra de pe piatra funerara. Intregul mormant este acoperit de iedera, neingrijit, aflandu-se la umbra unor copaci. Ziaristul care a infiintat prima revista de cultura si prima biblioteca publica din Constanta, care a creat Cercul literar "Ovidiu", care a contribuit la infiintarea primei asociatii a ziaristilor constanteni si care a scris articole la nu mai putin de 13 publicatii, pare a fi uitat atat de administratia cimitirului, cat si de membrii comunitatii locale. Un alt mormant intr-o situatie asemanatoare este cel al unui artist-pictor al carui nume nici acum nu am reusit sa il identificam precis: Ioan Bontila sau Dan Bontila. Lasat in voia sortii este si mormantul primarului Ioan Banescu (1850-1909) intemeietorul statiunii Mamaia, sau cel al ziaristului Constantin Sarry (1878-1960), director al saptamanalului "Dobrogea Juna" (1904-1944) si presedinte al Uniunii Ziaristilor profesionisti din Dobrogea, informatii obtinute din baza de date a Bibliotecii Judetene "Ioan N. Roman" Constanta. Din pacate, din cauza ierburilor foarte inalte, unele monumente impunatoare nici nu au putut fi identificate.Care va fi soarta acestor morminte? Nu putem respinge argumentul administratorului cimitirului care a precizat ca este de datoria membrilor familiilor decedatilor sa ingrijeasca mormintele acestora. Cu toate acestea, consideram ca autoritatile locale nu ar trebui sa ignore sau sa lase de izbeliste soarta acestor valori culturale. Trebuie sa invatam sa iubim ce este al nostru, sa apreciem ceea ce avem. Sa ne mandrim cu ceea ce avem. Unde este deschiderea noastra culturala daca noi ne ingropam de tot valorile si nu stim sa le cinstim memoria?