„Moştenirea" lui Şlepac De ce nu-l deranja pe presupusul asasin detenţia pe viaţă

Suferind de o boală incurabilă, presupusul criminal la comandă ştia că nu mai avea nimic de pierdut. Aşa că din primul moment în care s-a văzut demascat de anchetatorii constănţeni a spus tot ce-a avut de spus. A povestit cum a fost tocmit să ucidă, moneda de schimb pentru vieţile celor patru victime fiind, potrivit propriilor declaraţii, propria viaţă, căci se temea de cel care-i comanda asasinatele. Dincolo însă de aspectele mai mult sau mai puţin controversate ale unui dosar aflat încă pe rolul instanţelor constănţene, în faza de apel, Şlepac a murit, lăsând nerezolvate procese care se desfăşoară la mai multe instanţe din ţară, acuzaţiile ce îi erau aduse fiind deopotrivă de infracţiuni economice, cât şi de omor.

Amânare la Constanţa

Privind faptele „la rece" în legătură cu moartea lui Şlepac, este de precizat că oficialii au anunţat că Valentin Şlepac, condamnat la detenţie pe viaţă la Constanţa pentru asasinate în serie, a încetat din viaţă în Spitalul Penitenciar Jilava vineri, 21 octombrie 2011, la ora 13.00. Oficial, cauza morţii a rămas învăluită în mister. Neoficial, Şlepac a murit de o boală fără leac. Joi, procesul de la Constanţa, în care Şlepac şi ceilalţi acuzaţi atacaseră sentinţa iniţială de condamnare, s-a amânat la Curtea de Apel. Unul dintre motivele amânării a fost reprezentat de lipsa presupusului asasin tocmit, care fusese transferat la Jilava, dat fiind că avea afaceri judiciare în acea parte a ţării. Următoarea înfăţişare a fost fixată pe data de 17 noiembrie. Numai că, între timp, Şlepac a murit, iar dincolo de procesul de la Constanţa, a lăsat în urma sa trei procese, aflate încă în plină desfăşurare: unul la Judecătoria Galaţi, unul la Tribunalul Ialomiţa, iar cel de-al treilea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Cel de la Galaţi are ca obiect „infracţiuni de evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005)", iar singurul acuzat era Şlepac, societatea Dezmembrări Impex SRL fiind parte responsabilă civilmente, în timp ce Statul Român prin ANAF - DGFP Galaţi era parte vătămată. La înfăţişarea din 19 septembrie, procesul s-a amânat pentru că Şlepac nu fusese transferat din Penitenciarul Poarta Albă, astfel că s-a dat termen pe 24 octombrie. Numai că astăzi judecătorii vor fi nevoiţi să amâne iar cauza: Şlepac este mort.

Înfăţişare în ziua morţii

La Ialomiţa, unde Şlepac era judecat alături de aceiaşi inculpaţi ca şi la Constanţa, procesul a avut termen vineri, când Şlepac murea în spitalul penitenciar. Chiar şi aşa, înfăţişarea următoare a fost fixată pe data de 18 noiembrie 2011, însă procesul va continua fără acuzatul decedat. Nu în ultimul rând, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Valentin Şlepac era judecat alături de Paul Popaene, într-o cauză separată de dosarul omorurilor în serie, Şlepac fiind achitat în acest dosar. După mai multe amânări, următoarea înfăţişare ar fi trebuit să aibă loc pe data de 4 noiembrie. În contextul în care, acum mai mult ca oricând, Şlepac nu mai poate vorbi pentru sine, să se disculpe, dar mai ales nu mai poate acuza, nu ar fi deloc exclus ca, la finalul proceselor ce vor continua chiar şi fără acesta, magistraţii să ajungă la concluzia că, aşa cum numai în România se poate întâmpla, de vină era mortul. Mai precis, că mega-scamatoria economică pentru fraudarea statului ce li se impută în prezent foştilor săi asociaţi şi parteneri de afaceri (şi pentru care unii dintre ei au fost deja condamnaţi la Constanţa la ani grei de închisoare) - scamatorie fiscală ce a dus la moartea a patru oameni - să fi fost planul exclusiv al lui Valentin Şlepac, acest geniu al răului. Însă lăsăm justiţia să îşi spună cuvântul.