NUP-ul lui Mazare, demontat de procurorul general

Magistratul Adina Florea, procurorul general al Constanţei, a argumentat că NUP-ul nu se poate baza în exclusivitate pe articole de presă

După soluţia de neîncepere a urmăririi penale primită de Radu Mazăre în dosarul privind defilarea sa în uniformă de general Wehrmacht, dispusă în 26 ianuarie şi infirmată pe 3 februarie, cazul a primit termen limită de soluţionare 3 mai 2010, deadline-ul fiind fixat de procurorul general al Constanţei, Adina Florea.

Zece acuzaţii i se aduc primarului Radu Mazăre în dosarul în care este cercetat pentru că a defilat îmbrăcat în uniformă de general. Potrivit Mediafax, acestea sunt de atentat asupra unei colectivităţi, subminarea puterii de stat, instigarea la discriminare, ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, instigarea publică şi apologia infracţiunilor, constituire a unei organizaţii cu caracter fascist, rasist sau xenofob, aderare la o organizaţie cu caracter fascist, rasist sau xenofob, precum şi sprijinire sub orice formă a unei organizaţii având acest caracter, răspândirea sau vânzarea, prin orice mijloace, ori confecţionarea de simboluri fasciste, rasiste sau xenofobe precum şi deţinerea, în vederea răspândirii sau vânzării, a unor astfel de simboluri, utilizarea în public a simbolurilor fasciste şi, respectiv, promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unei infracţiuni contra păcii şi omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste sau xenofobe, prin propagandă săvârşită prin orice mijloace, în public. În acest context, procurorul general al Constanţei, Adina Florea, a infirmat soluţia de neîncepere a urmăririi penale dispusă iniţial în cazul edilului şi a decis redeschiderea dosarului, după ce a constatat că în dosar nu au fost administrate probe.

Probe neadministrate

De menţionat că NUP-ul primit de primar fusese motivat de magistratul Gigel Alexandru, procurorul de caz, prin argumentul că „ţinuta purtată de Radu Ştefan Mazăre la show-ul la care a participat era o simplă imitaţie a uniformelor militare din perioada anilor celui de-al Doilea Război Mondial care, din punct de vedere strict al designului, nu are nimic de a face cu nazismul". Soluţia NUP a fost bazată pe împrejurarea că faptei i-ar lipsi unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii. Conform Mediafax, cercetările în dosarul 666/P/2009 de la Parchetul Curţii de Apel Constanţa au demarat în urma sesizărilor venite din partea revoluţionarului Pompiliu Alămoreanu şi a lui Marius Ştirbu, care sesizaseră Parchetul Înaltei Curţi. Nu numai că cei doi nu au fost audiaţi, spun cei de la Mediafax, dar, deşi procurorul a cerut Primăriei Constanţa programul organizării evenimentului la care a participat Mazăre şi actele aferente deţinute de instituţie, în calitate de organizator, Parchetul nu a primit niciun răspuns. Chiar şi aşa, asta nu a împiedicat apariţia unui NUP.

NUP bazat pe presă

Totuşi, procurorul general al Constanţei a vorbit despre pasivitate manifestată în soluţionarea cauzei, dar şi despre faptul că în argumentarea NUP-ului, procurorul s-ar fi bazat în exclusivitate pe unele articole de presă. „Raportat la infracţiunile sesizate, organele judiciare aveau obligaţia legală să asigure aflarea adevărului cu privire la faptele şi împrejurările cauzei, precum şi cu privire la persoana făptuitorului şi, pentru aceasta, în mod incontestabil, trebuiau să manifeste rol activ în desfăşurarea procesului penal", a arătat procurorul general, în motivarea deciziei de redeschidere a dosarului, citat de Mediafax. „Pasivitatea manifestată cu prilejul soluţionării cauzei şi utilizarea în argumentarea soluţiei de neîncepere a urmăririi penale, în exclusivitate, a unor articole de presă nu sunt de natură să contribuie la aflarea adevărului cu privire la faptele şi la împrejurările cauzei. Presa nu se poate substitui organelor judiciare, existând, cel mult, posibilitatea să reflecte o reacţie faţă de fapte şi împrejurări aduse în atenţia opiniei publice. Argumentarea inexistenţei unor infracţiuni prin invocarea unui articol de presă excedează cadrul procesual penal în care ar fi trebuit să se desfăşoare activităţile judiciare în vederea soluţionării dosarului penal 666/P/2009". Potrivit Mediafax, magistratul Adina Florea a arătat că, în contradicţie cu adevărul istoric, procurorul Alexandru a decis că Mazăre ar fi purtat o simplă imitaţie a uniformelor militare germane din perioada anilor celui de-al Doilea Război Mondial, uniformă care nu ar fi avut nimic de a face cu nazismul. „În timpul celui de-al Doilea Război Mondial", arată procurorul general, „Wehrmacht-ul a comis numeroase crime de război: bombardamente de tip terorist ale oraşelor deschise, masacre ale civililor, execuţii sumare ale comisarilor politici sovietici conform ordinului special emis de Hitler, execuţii ale prizonierilor de război şi ale civililor ostateci, ca represalii pentru activitatea partizanilor din teritoriile ocupate. Pe cale de consecinţă, termenul Wehrmacht şi-a pierdut semnificaţia iniţială generalizată, în zilele noastre el fiind asociat cu Germania nazistă şi cu perioada celui de-al Doilea Război Mondial". „Totodată, înşişi istoricii germani, mai ales cei ai deceniilor 1970 şi 1980, au fost de acord că Wehrmacht-ul a acţionat de multe ori ca organizaţie criminală, în special pe frontul de Est, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Astfel, din punct de vedere istoric, apariţia făptuitorului (n.r. Radu Mazăre) într-o uniformă aparţinând forţelor armatei Germaniei din timpul celui de-al Doilea Război Mondial este asociată, indiscutabil, perioadei naziste şi nazismului".

Von Manstein, ultima apărare

Potrivit Mediafax, în argumentarea soluţiei de neîncepere a urmăririi penale, procurorul Gigel Alexandru a mai susţinut faptul că mesajul transmis de făptuitor se referea la mareşalul Erich von Manstein, pe care Tribunalul de la Nurnberg l-a convocat ca martor, nu ca acuzat. Totuşi, procurorul general a răsturnat şi această apărare: „Mareşalul german Erich von Manstein nu a avut niciodată probleme în Germania, iar după război, din cauza marii sale influenţe şi a competenţei sale, a fost apreciat ca fiind şeful neoficial de stat major al armatei germane. Pentru respectarea adevărului istoric, trebuie precizat că mareşalul Erich von Manstein şi-a dovedit ingeniozitatea cu prilejul organizării planului pentru invazia Franţei, a primit controlul unor armate din Crimeea şi Leningrad, înainte de a deveni comandantul Grupului de Arme Sud. După război, un tribunal britanic l-a condamnat la 18 ani închisoare pentru crime de război în anul 1949, fiind eliberat după patru ani, din cauza unor probleme medicale". Nu în ultimul rând, legat de „interesul" lui Mazăre pentru omagierea personalităţii respective, Adina Florea a apreciat că existau numeroase modalităţi de manifestare a interesului „fără ca aceste acţiuni să declanşeze reacţii atât de puternice din partea opiniei publice". Magistratul mai spune că procurorul de caz nu a stabilit în limitele cărui text legal se cantonează acţiunile lui Mazăre, referindu-se la ele într-un mod general. Alte neajunsuri identificate de procurorul general au fost neaudierea persoanelor care au făcut sesizările, precum şi faptul că nu s-a solicitat un punct de vedere al guvernului străin vizat în plângerile respective. În acest sens, procurorul de caz trebuie să stabilească dacă guvernul din Israel îşi exprimă sau nu dorinţa de a se face cercetări faţă de Mazăre. De altfel, poate nu este total întâmplător numărul sub care dosarul lui Mazăre a fost înregistrat la Parchetul Curţii de Apel Constanţa, respectiv 666/P/2009. Până la acest moment, acesta pare să aibă o influenţă negativă asupra primarului.