O nava improprie si fara asigurari continua sa tranziteze caile navigabile romanesti

Cargoul "Fili" se intoarce

Tranzitarea regulata a teritoriului Romaniei cu produse si deseuri radioactive cu grad ridicat de risc de accidente nucleare face subiectul unor discutii aprinse in randul anumitor grupari ecologiste din tara # Din surse speciale avizate am aflat ca bulgarii intentioneaza sa construiasca inca o centrala atomica pe malul Dunarii, in dreptul insulei Belene * Cursele regulate ale navei rusesti "Fili", incarcata cu produse nucleare, reprezinta un adevarat pericol * Conform unor date referitoare la documentele si certificatele cargoului "Fili", am constatat ca, in comparatie cu alte nave transportoare de materiale radioactive, acesta este impropriu transportului de combustibil nuclear # Cautand in bazele de date maritime, am aflat care sunt caracteristicile unei nave specializate in astfel de transporturi * Asigurarile pe care atat nava, cat si incarcatura periculoasa trebuia sa le aiba lipsesc * Facand o analiza comparativa a documentelor pe care le are nava "Fili" cu cele ale altor vase implicate in asemenea operatiuni, am ajuns la concluzia ca transportul este departe de a fi la nivelul cerintelor internationale * Pentru situatii similare cu cele ale navei "Fili", in alte tari au fost luate pozitii dure impotriva transporturilor radioactive * Navele specializate, ca de exemplu "Pacific Pintail", "Pacific Teal" sau, mai recent, cazul navei "Fret Moselle", au un consistent dosar cu tot felul de certificate si documente speciale pentru a putea efectua astfel de transporturi si, cu toate acestea, au fost luari de pozitie, interzicandu-se trecerea acestora prin apele teritoriale ale unor tari * Exista tendinte ca societatea civila din Dobrogea sa se opuna transporturilor improvizate cu combustibil nuclear pe Canal * Bulgarii intentioneaza sa construiasca o noua centrala nucleara pe Dunare

Daca nimeni pana acum nu a incercat, catusi de putin, sa intre mai in profunzimea problemei legate de tranzitarea repetata a teritoriului tarii noastre a navelor rusesti incarcate cu reziduuri si combustibil nuclear pentru sau de la centrala atomica de la Kozlodui din Bulgaria, se pare ca a sosit momentul ca cineva sa puna degetul pe rana. Transporturi nucleare de genul pe care vasul rusesc "Fili" le efectueaza regulat au mai fost facute si inainte de anii `90, dar toate au fost trecute sub tacere. Astazi, 13 noiembrie 2003, vasul "Fili" si-a anuntat din nou tranzitarea Canalului Dunare - Marea Neagra, in drumul sau "radioactiv" spre Rusia. La bordul sau se pare ca se afla alte cateva tone de reziduuri radioactive rezultate in urma proceselor termonucleare efectuate in reactoarele invechite ale centralei atomice de la Kozlodui din Bulgaria.

Pact cu diavolul

In anul 1999, Guvernul Republicii Moldova, in urma unei intelegeri cu Guvernul Bulgariei si cel al Federatiei Ruse si cabinetul ministerial al Ucrainei, si-a dat acordul in vederea permiterii tranzitarii de deseuri radioactive provenite de la centrala nucleara de la Kozlodui din Bulgaria, pe teritoriul Republicii Moldova in Federatia Rusa. Hotararea respectiva contravenea cu prevederile articolului 77 din Legea privind protectia mediului inconjurator, din 16 iunie 1993, in care se stabilea faptul ca Republica Moldova nu va admite pe teritoriul ei construirea de centrale nucleare, tranzitul si amplasarea de deseuri nucleare de orice fel. Astfel ca Parlamentul moldovean a refuzat atunci ratificarea acordului respectiv, dar, cu toate acestea, la insistentele guvernului, s-a adoptat o hotarare prin care s-a permis exclusiv transportarea unei singure incarcaturi de reziduuri din Kozlodui spre Rusia, in schimbul unei taxe de 70.000 de dolari americani, platiti de Bulgaria. Centrala nucleara de la Kozlodui are peste 45 de ani, fiind cea mai veche unitate atomica din Europa. Starea tehnica indoielnica a instalatiilor centralei, precum si modelul depasit al acesteia au facut ca primele patru reactoare ale acesteia, fiecare cu o capacitate de 440 de megawati, sa fie inchise, si asta in urma unei conditionari de aderare impuse de Uniunea Europeana. Rusii s-au oferit sa preia deseurile nucleare bulgaresti, in vederea trimiterii acestora in localitatea Maiak, unde se afla una dintre intreprinderile rusesti specializate in prelucrarea reziduurilor radioactive. Pentru a ajunge in Rusia, materialul radioactiv trebuia sa mai tranziteze si alte tari. Din Bulgaria catre Rusia si invers au fost transportate, discret, timp de 25 de ani astfel de incarcaturi, de deseuri sau combustibil nuclear. La acel moment, singurii care au luat o pozitie vizavi de transporturile periculoase au fost ecologistii din Republica Moldova.

Primele semne

Cercul vicios a fost spart din greseala in luna decembrie 2000, cand nava ruseasca "ST 1315", care transporta combustibil nuclear catre centrala atomica de la Kozlodui, a fost retinuta de autoritatile romane in portul Sulina. Vasul sub pavilion rusesc "ST 1315" transporta, la acea vreme, un numar de 30 de containere cu combustibil nuclear si cu utilaje pentru centrala de la Kozlodui. Retinerea vasului a fost facuta in contextul in care acestuia ii lipseau o serie de documente obligatorii ce trebuiau sa insoteasca marfa radioactiva. Pentru a putea efectua astfel de transporturi speciale, nava trebuia sa posede si trei avize favorabile emise de catre specialisti ai Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN), de la Agentia Nationala pentru Controlul Exporturilor Strategice si Interzicerea Armelor Chimice si de la Ministerul Transporturilor. Cum, la acea vreme, nava nu poseda astfel de avize, aceasta a fost retinuta destula vreme in portul Sulina. Inainte de aceasta tentativa esuata, autoritatile bulgare au recunoscut ca, din 1998 si pana la 19 septembrie 2000, se mai efectuasera trei astfel de transporturi secrete pe Dunare, existand, se pare, si corespondente speciale de serviciu intre autoritatile bulgare si cei din fostul Inspectorat al Navigatiei Civile din Portul Constanta. Cu toate ca s-au incercat interventii speciale prin intermediul a doua societati de agenturare - Vifrana si Liberty -, nu s-a reusit coruperea autoritatilor. Acelasi vapor mai avusese o tentativa de trecere frauduloasa prin teritoriul romanesc pe data de 19 septembrie 2000, cand vasul oprise in Portul Constanta cu intentia sa tranziteze Canalul Dunare - Marea Neagra.

Incompatibilitate?

Verificand in bazele de date ale anumitor autoritati maritime de control, am descoperit adevaratele caracteristici ale navei rusesti "Fili", cea care aduce regulat combustibil nuclear din Rusia spre Bulgaria. Inregistrata cu nr. IMO 8950902 si cu indicativul radio XUYP, nava "Fili" este un simplu cargou de marfuri generale, care navigheaza sub pavilion Cambodia. Proprietarul vasului este societatea ruseasca "Vagnamarine", cu adresa in strada Barklai nr.17, din Moscova. Vaporul este construit in anul 1986 si are un tonaj de 1.768 tone tdw. Vasul este inscris in Registrul Maritim Rusesc la data de 24 aprilie 2001 si are clasa KM L4 IISP REF. In afara de un numar de 13 certificate cu privire la chestiuni obisnuite ce trebuie indeplinite de toate categoriile de nave de tip cargou, nu am identificat nici un document special caracteristic navelor destinate transporturilor speciale de combustibili si deseuri nucleare cu grad ridicat de risc. De asemenea, nu am identificat nici macar o simpla asigurare P&I, asa cum de fapt am descoperit, in schimb, la alte nave specializate in transportul produselor radioactive.

Lumea protesteaza, romanii privesc indiferenti

Am incercat sa vedem care este pozitia altor state cu privire la situatii similare. Am identificat cateva dintre zecile de cazuri internationale in care transporturile radioactive pe apa au fost declarate interzise de grupari ecologiste sau asociatii civile. Navele care au facut subiectul acestor proteste sunt mult superioare vasului "Fili". In acest sens, am studiat cazul navelor "Pacific Pintail" si "Pacific Teal", care pe 16 septembrie 2002 au efectuat un transport de plutoniu din portul japonez Takahama spre portul Barow din Marea Britanie, si cel al navei "Fret Moselle", sub pavilion Antigua si Barbuda, care nu a fost primita de autoritatile argentiniene in apele teritoriale ale tarii. Cazul navelor "Pacific Pintail" si "Pacific Teal" este de notorietate, deoarece la acea vreme o lume intreaga a vuit vizavi de giganticul protest organizat de cei de la Greenpeace. Cele doua nave specializate transportau cate cinci tone de plutoniu pe o distanta de 17,500 mile marine, intre Japonia si portul Barow, langa Sellafield - Marea Britanie. Intregul traseu urmat de cele doua nave a fost supravegheat de sute de ambarcatiuni cu vele si cu motor care incercau sa opreasca transportul de plutoniu catre Anglia. Gestul ecologistilor a avut impact international. Am descoperit ca "Pacific Pintail" este nu un cargou de marfuri generale, cum este nava "Fili", ci un "Nuclear Fuel Carrier" (cargou de transport combustibil nuclear). Deci o nava specializata si asigurata din toate punctele de vedere. Vasul este construit in anul 1987, are nr. IMO 8601408 si indicativul radio GHHP. Cargoul navigheaza sub pavilion englezesc, proprietarul fiind societatea "Pacific Nuclear". Este reactualizata in registrul Lloyd`s in data de 22 mai 2001. Fata de nava ruseasca "Fili", atat "Pacific Pintail", cat si "Pacific Teal" figureaza cu asigurari speciale atat ale marfii, cat si ale navelor in sine, inscrise in registrele P&I, reactualizate in data de 22 februarie 2003. Asigurarile celor doua nave din clasa "Pacific" sunt incheiate la societatea de asigurari "The West of England Shipowners". In cazul navei cargou "Fret Moselle", situatia sta aproape identic ca si in cazul celor doua vase englezesti. Justitia argentiniana a hotarat in ziua de 7 noiembrie anul acesta, deci cu nici o saptamana in urma, interzicerea patrunderii in apele teritoriale ale tarii a navei "Fret Moselle". Vasul era incarcat cu deseuri nucleare radioactive aduse din Australia, cu destinatia Franta. Decizia justitiei argentiniene a fost bazata pe adevaratul pericol prezentat de acest gen de transporturi. Bineinteles ca am verificat si situatia acestei nave. Astfel, vasul "Fret Moselle", cu nr. IMO 9238088 si indicativul radio V2IA7, navigheaza sub pavilion Antigua si Barbuda si apartine societatii "Palessa" din Germania. Managerul vasului este firma "Harren&Partner". Vaporul este construit in anul 2001 si are un deplasament de 6.274 tdw. Reclasificat de compania Germanischer Lloyd, vasul este si el asigurat special la P&I prin compania de asigurari "Assuranceforeiningen Gard" din Norvegia. In acest context, coroborand informatiile de mai sus, am constatat ca nava "Fili", care ne tranziteaza cu regularitate tara, nu se incadreaza deloc pretentiilor internationale cu privire la traficul naval de marfuri periculoase. Va dati seama ce s-ar fi intamplat daca "Fili" ar fi intentionat sa efectueze vreun voiaj in statele din Vest. Mai mult ca sigur ca nu ar fi fost primita in nici un port civilizat. Nici prin stramtoarea Bosfor nu credem ca ar fi trecut. "Fili" este o nava cu asigurari de lumea a treia. Cine ar despagubi statul roman in cazul unei catastrofe?

Panama si Turcia au reguli extrem de exigente

Conform regulamentului maritim de trafic prin stramtorile turcesti Bosfor si Dardanele, precum si in regiunea Marii Marmara, accesul navelor cu incarcatura nucleara, deseuri sau combustibil, este monitorizat cu foarte mare strictete. Respectarea aplicarii stricte a prevederilor regulamentelor internationale IMO conditioneaza tranzitarea stramtorilor turcesti de catre navele care efectueaza transporturi nucleare. In cazul Canalului Panama, situatia este mult mai restrictiva. Statul panamez a aplicat un regulament special care vizeaza in special tranzitul Canalului de catre navele care fac subiectul nostru. Astfel, Institutul de Control Nuclear panamez a informat guvernul tarii despre pericolul reprezentat de un eventual atac terorist asupra unei nave cu incarcatura radioactiva. Autoritatile tarii au fost convinse de faptul ca transporturile nucleare pe Canal sunt extrem de vulnerabile, chiar daca sunt aparate de militari si politisti. Cu o simpla lovitura de racheta sau grenada reactiva lansata asupra unei nave transportoare de combustibil nuclear sau de deseuri se pot imprastia pe mii de kilometri patrati in zona Canalului Panama cantitati de pulberi radioactive cu un continut de peste 14 milioane de Curies si Cesium-137, cel mai radiotoxic si cu cel mai indelungat timp de injumatatire izotop radioactiv. Panamezii au laudat totodata activitatea celor care au constientizat efectele dezastruoase ale unui asemenea sinistru nuclear si au luat pozitie ferma impotriva tranzitarii Canalului Panama de navele cu incarcaturi nucleare.

Organizatiile civile romanesti iau pozitie

Conform datelor continute intr-un document care ne-a parvenit la redactie, am aflat ca Bulgaria intentioneaza sa construiasca un alt Kozlodui. Agentiile de Protectia Mediului din Alexandria, Giurgiu, Slatina, Craiova, Calarasi, Bucuresti si Constanta au informat Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera (Conventia Espoo) despre intentia Bulgariei de a construi o noua centrala nucleara pe malul Dunarii, la kilometrul 571, in dreptul insulei Belene, la numai 13,6 kilometri de Zimnicea. Raspunsul romanilor vizavi de intentia vecinilor bulgari este deocamdata incert. La Constanta, Agentia pentru Protectia Mediului a semnalat fenomenul bulgaresc organizatiilor ecologiste locale si le-a cerut sa anunte daca vor sa participe la dezbaterea acestui delicat subiect. Grupul ecologist "Eco-Dobrogea" s-a aratat extrem de interesat de aceasta problema, afirmand prin purtatorii sai de cuvant ca nu agreeaza intentia bulgarilor, ca de fapt si regulatele transporturi radioactive care se fac pe Dunare si Canalul Dunare - Marea Neagra. In aceasta stringenta, deja, problema comitetele de initiativa civica din Constanta sunt hotarate sa solicite la nivel guvernamental luarea unor masuri suplimentare, in ton cu reglementarile internationale pentru tranzitarea teritoriului Romaniei a materialelor de risc nuclear. De ce ar accepta Romania compromisuri pe care tarile la ale caror valori tindem sa ajungem nu le accepta?