Ofiţerii MAI, „curtaţi" pentru poliţia secretă a Justiţiei?

Lumea justiţiei freamătă. Surse avizate vorbesc despre reînfiinţarea serviciului secret al justiţiei, sub paravanul Direcţiei de Prevenire a Criminalităţii şi Terorismului. Aceleaşi surse vorbesc despre faptul că în noua Direcţie s-ar regăsi nume sonore ale unor foşti „MAI-şti". Vorbe pe marginea reactivării fostului serviciu secret se fac de la începutul acestui an.

Totuşi, potrivit www.enational.ro, structura „secreto-investigativă" ar strânge mai mulţi foşti ofiţeri, profesionişti ai Ministerului Administraţiei şi Internelor, care ar fi avut de suferit de pe urma restructurărilor din sistem. Mai mult decât atât, se pare că potentaţii zilei ar dori şi înfiinţarea unei aşa-zise poliţii a Ministerului Justiţiei, formată din... „parchetari". Concret, ar fi vorba despre poliţiştii de la diverse direcţii care ar fi început deja să fie „curtaţi" pentru noua poliţie, care ar urma să se înfiinţeze pe lângă Parchete. Iar transferul nu ar fi tocmai de refuzat, dat fiind valul de disponibilizări care pândeşte în continuare Ministerul Administraţiei şi Internelor. De menţionat că, la momentul de faţă, Direcţia de Prevenire a Criminalităţii în Mediul Penitenciar are printre obiective „informarea în mod oportun a factorilor de decizie cu privire la existenţa unor stări de fapt, fenomene, vulnerabilităţi sau riscuri". În acest sens, lucrătorii Direcţiei respective „centralizează, analizează, prelucrează şi transmite operativ conducerii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate datele şi informaţiile cu relevanţă operativă furnizate de birourile teritoriale şi cele două Servicii din aparatul central".

Ce face Direcţia de Prevenire

Mai mult, potrivit documentelor oficiale, „procedura de analiză semnifică tratarea datelor operative prin folosirea metodelor logice, analogice, sistemice de analiză şi ale comunicării, în scopul stabilirii adevărului, incertului sau falsului ori identificării şi caracterizării disfuncţiilor, vulnerabilităţilor şi factorilor de risc ce pot constitui ameninţări pentru sistemul penitenciar". În acest context, „ofiţerul specialist analist, în cadrul procesului de gândire, prin utilizarea unor metode şi tehnici specifice, stabileşte relaţia cauză-efect între disfuncţii, vulnerabilităţi, factori de risc şi ameninţări pentru sistemul penitenciar". Iar poate cel mai important aspect este reprezentat de faptul că rezultatul investigaţiilor respective „se materializează în produse informaţionale destinate factorilor decizionali, conform competenţelor, individualizate în documente specifice".