Paradox urban

In Constanta, gratie inteligentei judecatoresti, exista si imobile fara adresa

Din cauza unei aberante decizii judecatoresti, o familie din Constanta traieste in anonimat, domiciliul acesteia existand fara adresa oficiala * Se pare ca toata tarasenia a fost pusa la cale de un fost general de politie, a carui vila impozanta se afla pe hotarul imobilului cu pricina * In anul 1998, Dumitru Caciandone a cumparat de la Pompiliu Culetu parterul unei case aflate pe strada Mihai Viteazu nr. 29, din Constanta * Dupa Revolutie, Caciandone a incercat sa-si treaca imobilul pe numele sau, insa fara curtea casei, deoarece terenul apartinea statului * Terenul a fost impartit in mod egal celor doua familii care locuiau in aceeasi curte * In anul 1999, celalalt proprietar, Mihai Damasaru, il da pe Dumitru Caciandone in judecata, din motive subiective * Familia Damasaru a castigat procesul la Curtea de Apel, iar Caciandone a ramas efectiv fara adresa si fara acces la nici o strada * Aceasta aberatie juridica are urmari grave asupra familiei afectate

Daca la Constanta se tot trambiteaza ca totul este roz si frumos, iata ca se pare ca nu este chiar asa. Cazul de fata nu face decat sa arunce o umbra de indoiala asupra competentelor atat la nivelul sistemului juridic constantean, dar si asupra organismelor desemnate legal sa rezolve asemenea anomalii. Intr-un oras civilizat, asa cum se pretinde a fi Constanta, este inadmisibil ca astfel de probleme sa fie tolerate, indiferent daca la baza sau in spatele lor sunt de fapt masinatiuni ale unor fosti "barosani" frustrati de faptul ca oameni de rand locuiesc in preajma lor. Cazul familiei Caciandone nu este unicul exemplu, dar este tipic pentru o societate cu mari carente in sistemul juridic, carente care de fapt se dovedesc a fi provocate de gradul mare de coruptie existent la acest nivel.Tragedia familiei Caciandone incepe inca din data de 11 iunie 1990, cand a cumparat de la un anume Pompiliu Culetu parterul unei case aflate pe strada Mihai Viteazu nr. 29, din Constanta. Deci la acea data, adresa imobilului achizitionat de familia Caciandone era clara, si cuprinsa in toate arhivele sau documentele de evidenta a populatiei. Etajul intai al aceluiasi imobil il cumparase un alt client, pe nume Mihai Damasaru. Atunci, curtea, sau mai bine zis terenul aferent imobilului casei, nu se putea transpune in documentele de proprietate a nici unuia dintre proprietari, deoarece terenul apartinea statului, acum Regia Autonoma de Exploatare a Domeniului Public si Privat. Astfel, prin procedura de vanzare-cumparare, fostul proprietar al intregului imobil din strada Mihai Viteazu nr. 29, Pompiliu Culetu, a impartit curtea in mod egal ambilor cumparatori, dar cu iesirea exclusiv in strada Mihai Viteazu, cele doua proprietati fiind separate printr-un gard despartitor. Accesul in curti se facea prin portile amenajate in acest scop. Planurile noilor amplasamente erau clare si trecute prin toate filtrele birocratice de la acea vreme, fara nici o mentiune, neregula sau reclamatie. In anul 1999, Mihai Damasaru l-a dat in judecata pe Dumitru Caciandone, pe motiv ca ar exista diferente de suprafata intre terenurile aferente imobilului. Conform unei hotarari a Consiliului Local Constanta, data aproape imediat dupa evenimentele din Decembrie `89, s-a nascut pretextul reimpartirii terenului exterior imobilului, cu toate ca de fapt proprietar de drept al acestui teren era RADPP-ul.

Impartire cu cantec

In conformitate cu datele cuprinse in raportul de expertiza tehnica intocmit in anul 1998, existau mai multe propuneri de iesire din indiviziune. Fiecarei parti ii revenea cate o jumatate din terenul in suprafata de 80,13 metri patrati, deci cate 40,065 metri patrati de familie. Expertul a propus initial doua variante pentru iesirea din indiviziune, una dintre acestea fiind aceea de impartire a terenului in doua loturi a cate 40,065 mp fiecare. A doua varianta prevedea mentinerea loturilor actuale, cu solutia ca pentru diferenta de 13,305 mp ocupati de catre familia Caciandone sa fie fixata o cota indiviza de 80,14 metri patrati. Familia Damasaru urma sa primeasca suma cuvenita pentru valoarea aferenta terenului. Totusi, expertul tehnic a pornit de la premisa existentei unui teren de 80,00 mp aflat in indiviziune potrivit actului de proprietate pentru teren, reprezentat de Ordinul 146 al prefectului Constantei. In realitate, insa, nu exista 80,00 mp teren, liber de constructii sau cu constructii adaugate ulterior dobandirii drepturilor de proprietate de catre parti, pe terenul in litigiu de 160 mp. Conform actelor de proprietate ale partilor, cele doua imobile, parter si etaj, sunt amplasate pe un teren de 160 mp, incluzand terenul de sub imobilele construite, curti si spatii de acces. Punand fata in fata cele doua acte de proprietate, nu rezulta ca cele doua familii au dobandit imobilele in indiviziune si in cote de jumatate, atat constructiile aflate la data dobandirii, pe teren, cat si terenul de 160 mp. In mod gresit s-au inclus la categoria 80 mp teren liber de constructii suprafetele de teren din apropierea intrarii in imobil de pe strada Sarmizegetusa, caci acestea sunt aferente si unui alt imobil care apartine Regiei Autonome Confort Urban, nefiind clasificat cat revine statului din acest teren. Familia Caciandone spune ca expertul a inclus in mod eronat in categoria "teren liber" si scarile de acces in imobil, cu toate ca acestea sunt terenuri pe care exista constructii.

Fara identitate si adresa

Datorita acestor hibe existente in documente, dar si din cauza unui mic conflict cu un fost general de politie, vecin de hotar cu familia Caciandone, a izbucnit scandalul. Prin metode mai mult sau mai putin legale, la care se pare ca si-au adus din plin contributia anumite "sfaturi" si influente asupra modului in care a fost judecata cauza, in urma procesului, familia Caciandone pierde dreptul la terenul aferent, si implicit adresa, accesul la strada si chiar in propria casa. Familia Caciandone face apel, insa ii este respins. Ulterior, au fost intentate procese impotriva Prefecturii, Consiliului Local si impotriva familiei Damasaru. De data aceasta, familia Caciandone castiga procesul, dar cercul vicios se inchide din nou, partea adversa facand recurs. Curtea de Apel le da dreptate, la fel de ciudat, celor din urma.Familia Damasaru, cu ajutorul unui executor judecatoresc, a luat colocatarilor din curte terenul din dreptul portii, spre strada. In consecinta, de cativa ani de zile, accesul familiei Caciandone in propria casa este blocat. Totusi, pentru a improviza ceva, a fost nevoie de ingaduinta unui vecin care locuieste in acelasi perimetru pentru a permite accesul acestora in casa prin traversarea unei portiuni de teren aflat in proprietatea statului, adica a RAEDPP. Dar din pacate, de ceva timp, cel care la un moment dat le-a fost aliat, permitand accesul prin terenul mentionat, a fost probabil invatat de cineva sa caute nod in papura si sa obstructioneze la randul sau accesul prin zona mentionata a membrilor familiei Caciandone. In consecinta, cu toate ca cei afectati de aceasta situatie au depus la sediul RAEDPP o cerere de folosinta a suprafetei infime de teren pentru accesul in imobil (cererea inregistrata cu nr.1063/04 februarie 2004), in schimbul platii unei chirii la RADPP, solicitarea respectiva nu are nici pana la acest moment un raspuns, cu toate ca termenul legal a fost demult depasit, situatia devenind mult mai grava. Membrii familiei in cauza nu-si pot intocmi documentele de identitate pentru ca adresa imobilului nu mai exista, corespondenta nu le mai parvine, apa si canalizarea le-au fost taiate din aceleasi motive stupide, amenzile care decurg din cauza inadvertentelor mentionate mai sus sunt multe si consistente. In consecinta, se pare ca acest paradox care se intampla chiar in mijlocul Constantei clasifica in mod elocvent capacitatea sau mai bine zis incapacitatea autoritatilor locale de a rezolva o situatie fara precedent.