Piatra de la Cernavoda devine monument

UDTTR recunoaste meritele reporterilor nostri in descoperirea si mediatizarea inscriptiei lui Gingis Han

Presedintele UDTTR, Iusuf Timusin, s-a aratat incantat de ideea primarului Hansa de transforma inscriptia intr-un monument al Cernavodei * Totodata, Iusuf Timusin a multumit redactiei ZIUA de Constanta pentru descoperirea inscriptiei si mediatizarea subiectului * Reamintim ca e vorba de o "tamgha" - blazon nobiliar al populatiilor tatare

Descoperirea pe malul Dunarii, langa Cernavoda, a unui simbol heraldic apartinand tatarilor lui Gingis Han de catre reporterii cotidianului ZIUA de Constanta a generat o ampla dezbatere in mediile academice si in organizatiile ce reprezinta aceasta etnie. Intentia declarata a primarului Cernavodei, Gheorghe Hansa, de a aseza piatra pe un soclu in centrul orasului, constituind in acest fel un monument, a fost apreciata de Uniunea Democrata a Tatarilor Turco-Musulmani din Romania.Reamintim ca, in cursul verii care a trecut, am descoperit, in zona Rezervatiei fosilifere de langa podul de cale ferata construit de inginerul Anghel Saligny, o bucata de piatra pe care era gravat un simbol atipic, construit cu mai multe linii oarecum simetrice. In vecinatatea locului de piatra pe care se afla inscriptia, in desis, se aflau imprastiate alte cateva sute de bucati de roca din aceeasi compozitie. Cel mai ciudat ni s-a parut ca aceste roci nu par a fi luate din zona, unde e de baza calcarul Rezervatiei fosilifere, ci aduse din alta parte. Dupa mai multe incercari nereusite am izbutit sa gasim pe cineva care sa ne desluseasca semnificatia simbolului heraldic - dr. Ernest Oberlander-Tarnoveanu, seful Cabinetului Numismatic din cadrul Muzeului National de Istorie Bucuresti. Conform teoriei acestuia, inscriptia reprezinta un simbol tatar, care poarta o denumire specifica, si anume cea de "tamgha". Aceasta inscriptie era folosita de populatiile de stepa inca din secolele IV-I i.e.n. de populatii de neam iranian care locuiau intre Don si Altai, iar mai apoi in secolul IV de nomazii de limba turca sau mongola din stepele eurasiatice. Tamghalele aveau aceeasi functie ca si blazoanele nobiliare europene. Ele erau folosite pentru a marca proprietatile familiei, de la vite la morminte, pentru distingerea tribului, gintii sau clanului din care facea parte posesorul lor. In Dobrogea, cele mai vechi tamghale sunt monedele emise la Saqcy (Isaccea) de catre Noghay si fiii lui, mari seniori descendenti din Gingis Han, care au incercat sa-i constituie un hanat independent cu capitala la Isaccea, intre 1296-1301. Despre inscriptia descoperita de noi, dr. Ernest Oberlander-Tarnoveanu spune ca pare a fi o tamgha de "ctitor", de pe un edificiu public. Aceasta ar fi putut apartine unui senior, dintr-un alt clan decat cel al noghailor, care de obicei se amplasa pe moschei sau biserici ale tatarilor crestini ori pe palate. Profesorul e de parere ca simbolul gravat pe piatra descoperita de noi e un scut romboidal care indica existenta unor influente occidentale vechi, iar stilul baroc al intregii inscriptii sugereaza reprezentari medievale, ceea nu exclude posibilitatea ca inscriptia sa fie foarte veche. Asta ar impune insa o cercetare mai aprofundata a intregii suprafete descrise de noi. Totodata, istoricul a sugerat ca aceste feluri de tamghale erau folosite de tatarii noghay din Dobrogea pentru insemnarea pietrelor de mormant. Presedintele Uniunii Democrate a Tatarilor Turco-Musulmani din Romania, Iusuf Timusin, s-a aratat incantat de ideea primarului Hansa de a aseza in centrul unei comunitati urbane o urma a stramosilor acestei etnii. Totodata, el a multumit redactiei ZIUA de Constanta pentru descoperirea acestui simbol heraldic, dar si pentru mediatizarea lui, in urma careia blocul de piatra se va constitui intr-un monument.