Poarta 1, poarta sperantei pentru hotii de fier vechi

Furtul de fier ca mod de viata

Desi este o zona cu trafic intens, oamenii abilitati sa stea in acest punct si sa asigure ordinea lucreaza impreuna cu hotii de fier vechi * Magnetii intra si ies din port dupa bunul lor plac fara ca cineva sa ia vreo masura * Prieteniile intre oamenii legii care isi desfasoara activitatea in acest sector si hoti se leaga foarte repede # Ziua in amiaza mare se iese pe poarta cu bucati mari de fier ascunse sub haine sau cu saci sub ochii politistilor si al agentilor de paza * Schimbarea posturilor de la o poarta la alta nu a reprezentat o solutie, colaborarea intre cele doua parti fiind una trainica, indiferent de numele celor care sunt de serviciu * Comisarul Nicusor Taralunga, seful Grupului de Nave din Portul Constanta a luat prima masura mutandu-si un subordonat care a inchis ochii la pelerinajul hotilor prin Poarta 1, la unitatea din Baneasa

Poarta 1 a Portului Constanta este o zona cu trafic intens pe unde tranziteaza atat autovehicule cat si de persoane. Cei care se ocupa de verificarea celor care intra si ies sunt politistul de frontiera, agentii de paza ai firmei Cobra Security cat si un politist din cadrul politiei Port. Fiecare dintre ei are atributii diferite de serviciu, dar locul comun de munca leaga intre cei trei prietenii cateodata chiar si in afara legii. In aparenta, trecand prin poarta si observand cum cei de aici isi desfasoara activitatea, nimic nu pare iesit din comun. La o analiza mai atenta si dupa o perioada de supraveghere mai lunga incep sa apara neregulile. Politistul de frontiera intra si iese din biroul sau aparent cu treaba, agentul de paza ridica si coboara bariera, din cand in cand spunand un "Sa traiti" mai tare sau mai incet in functie de importanta celui care intra sau iese. Unul din "magnetii" ce stau in afara portului, la barul de langa sau veghind alaturi de statuia inginerului Saligny se apropie de poarta si ii abordeaza pe oamenii ce vegheaza aici. "Sefu` am si eu ceva de scos!" Politistul de frontiera ii face semn ca trebuie sa afle si agentul asa ca este chemat si acesta sa isi da acordul. Imperativ ii raspunde "magnetului" care il priveste intrebator "Da, ma, da-i drumu`! Da, stii tu!". Cu privirea unui caine caruia stapanul tocmai i-a dat un os, "magnetul" se uita in dreapta si stanga si pleaca intins spre depozitul de fier vechi. Pe drum mai intoarce de cateva ori capul sa se asigure ca totul este in ordine. Intra fara probleme pentru ca si paznicii de aici fara sprijinul politiei nu au ce sa faca. Paznicul se face ca nu-l observa si pleaca plictisit spre niste marinari aflati in dana 9. Nu s-a dus degeaba pentru ca se intoarce cu o punga plina cu lamai. Intre timp prin statia ce o poarta mandru la brau se aude "Nea Costica, spune-i sa intre!", la care acesta raspunde cu acelasi aer pasiv "A intrat, dom`le!" si se grabeste sa-si duca lamaile in baraca. Mai trece timp cat sa fumezi o tigara si apare magnetul. Probabil ca a zabovit sa-si aleaga prada pentru ca iese cu o piesa de fier cat toate zilele. O duce in carca pe sub bluza. Pare o cocoasa uriasa sub povara caruia omul se apleaca. O ia pe scurtatura si trece chiar prin fata cladirii unde se afla Capitania Portului. De pe partea cealalta a gardului portului, tovarasii sai il urmaresc cum vine si agitati isi freaca mainile. Omul ajunge aproape ghemuit de greutatea fierului in dreptul iesirii din port. Trage aer in piept si aproape o zbugheste pe poarta. Politistul de frontiera priveste blazat in aparenta spre orizont, iar agentul de paza se intoarce cu spatele la el de parca i-ar fi rusine ca nu poate sa faca nimic. Trecand si de acest hop, omul cu fata tumefiata de efort pentru ca a parcurs peste 600 de metri cu pseudococoasa, e intampinat de amicii sai care il felicita. Se aseza pe niste trepte aflate chiar langa cladirea unde isi are biroul politistul de frontiera si incearca sa-si revina. Amabili, ceilalti "magneti" il servesc cu o tigara. Trage de cateva ori adanc in piept si sufla fumul cu satisfactia omului care tocmai a trecut prin furcile caudine. De acum e mult mai simplu. Bucurosi, se indreapta spre autobuz, cei doi tinandu-i spatele celui impovarat. Dupa ce se conving ca transportul a plecat in siguranta, cei doi se intorc la barul de langa Poarta 1 .Centrul de fier vechi cu care "magnetii" au "contract de exclusivitate" se afla pe strada Sarmisegetuza la numarul 27. Aici ajuns carausul, bate la poarta sau la fereastra de langa si este primit inauntru ca unul de-al casei. Dupa ce este cantarita marfa si are loc tocmeala omul pleaca tinand banii strans in pumn. Se opreste dupa aproape 300 de metri, pe o strada laturalnica si mai numara banii odata, apoi se grabeste sa se intoarca "la lucru". Lex et HonorEpisoade de acest gen se intampla zilnic la Poarta 1 . Cu toate ca cei care fac de serviciu aici sunt mutati de catre sefi la ceva vreme pentru a nu avea timp sa isi faca cunostinte printre magnetii care opereaza in aceasta zona, se pare ca in aceasta zona prieteniile se leaga foarte repede. Intrebat de seful sau comisarul Nicusor Taralunga, ce facea la ora cand "magnetul" iesea prin dispozitivul de la poarta, politistul de frontiera a facut un "exercitiu de memorie" si nu si-a amintit. Intrebat daca a vazut hotul, a marturisit ca da, insa nu a precizat de ce nu l-a oprit sau nu a luat masuri. Acest lucru l-a costat mutarea la Baneasa. Acolo e padure, aer curat, iar de "magneti" nici vorba. Nu credem ca acestia o sa-i duca dorul pentru ca ei se imprietenesc repede si uita si mai repede. In cursul zilei de ieri, fierul si-a continuat ruta obisnuita din port spre centrul de colectare si inapoi. In timp ce echipa de interventii a firmei de paza Cobra Security cauta fier in spatele barului aflat la Poarta 1, ce cautau ei se afla in saci langa stabilopozi si parea in aparenta o gramada de haine abandonate. Oricum, echipa de la Cobra trebuie sa prinda tura buna la Politia Port pentru a ajunge la un rezultat cu hotii de fier vechi. Altfel ii plimba degeaba prin port pana la sediu. Si acolo exista probleme pentru ca "magnetii" lucreaza de cele mai multe ori cu minori si acestia nu pot fi trasi la raspundere penal. De asemenea, cantitatile de fier cu care sunt depistati magnetii sunt mici si au valori neinsemnate, de cateva sute de mii de lei vechi. Cu toate ca din cand in cand politistii mai iau unele masuri si mai pun mana pe hotii de fier vechi, fenomenul nu pare a fi nici macar tinut sub control. Probabil ca magnetii revin pe treaba tocmai pentru ca se poate... Sa zicem ca acesti hoti obscuri nu sunt chiar asa o problema pentru ordinea publica. Dar o problema de imagine este cu siguranta. Orice turist care se aseaza pe terasa restaurantului din apropiere poate observa aceste creaturi cu mersul nefiresc si burti sau cocoase ce ascund fierul de furat, numite in jargon "magneti", cum tranziteaza zona. Cei cu pile pe poarta, cei fara prin parcarea din spatele Portii 1 a portului. Atat sefii politistilor cat si cei ai agentilor au mai luat masuri asupra propriilor angajati, dar treaba merge in continuare si magnetii isi vad de treaba.