Poetul Grigore Vieru a murit

Pe 14 februarie ar fi împlinit 74 de ani

Grigore Vieru: „Dacă visul unora a fost ori este să ajungă în Cosmos, eu viaţa întreagă am visat să trec Prutul".

Starea poetului Vieru s-a îmbunătăţit uşor vineri seara, când au început să-i lucreze rinichii şi i s-a stabilizat tensiunea, a anunţat Gheorghe Ciobanu, directorul Spitalului de Urgenţă de la Chişinău, unde poetul a fost internat după un grav accident rutier. Grigore Vieru trebuia să fie transportat la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Capitală, însă starea sa nu a permis acest lucru.

Astăzi, la Chişinău urma să plece o echipă de medici români printre care şi profesorul Dan Tulbure de la Institutul clinic Fundeni.

În urma accidentului de circulaţie produs joi noapte, Grigore Vieru a suferit politraumatism, traumatism cranio-cerebral închis, contuzie cerebrală, traumatism toracic închis, contuzia cordului şi a plămânilor şi contuzia organelor abdominale. Cele două infarcte anterioare pe care le-a avut poetul, au complicat starea acestuia.
Automobilul în care se afla s-a izbit violent de suportul unui panou de publicitate în regiunea comunei Dănceni, raionul Ialoveni. La volanul automobilului se afla directorul-adjunct al ansamblului "Joc", Gheorghe Munteanu, în vârstă de 47 de ani, care de asemenea este internat în secţia de reanimare, dar nu este în stare critică. 

Potrivit primelor cercetări ale poliţiei, condiţiile meteorologice erau nefavorabile şi automobilul circula cu viteză, iar şoferul a pierdut controlul asupra volanului. 

Potrivit Eleonorei Tcaci, şeful substaţiei medicale de urgenţă Ialoveni, ambulanţa a fost solicitată la ora 01:25 noaptea. Poetul se afla în automobil. Era în stare confuză, avea dureri de cap şi plăgi sângerânde ale feţei. În răni avea cioburi de sticlă de la parbriz. 

Vadim Gherghelaş, unul din apropiaţii poetului, a spus că Grigore Vieru se întorcea de la Cahul, unde susţinuse un spectacol împreună cu interpretul român Fuego.

Biografie Grigore Vieru

S-a născut la 14 februarie 1935, în satul Pererita de pe malul stâng al Prutului, fostul judeţ Hotin, în familia de plugari români a lui Pavel şi Eudochia Vieru, născută Didic.

1950 -Absolveşte şcoala de 7 clase din satul natal.

1953 -Termină şcoala medie nr. 2 din orăşelul Lipcani. Ani desculţi şi flămânzi.

1957 -Debutează editorial (fiind student) cu o plachetă de versuri pentru copii, "Alarma", care este apreciată de critica literară drept un început de bun augur.

1958 -Absolveşte Institutul Pedagogic „Ion Creangă" din Chişinău, Facultatea Filologie şi Istorie.

Din cauza lipsurilor materiale este nevoit să abandoneze periodic cursurile.

Apare a doua culegere de versuri pentru copii, Muzicuţe. Se angajează ca redactor la revista pentru copii "Scânteia Leninistă", actualmente "Noi".

1960- Se căsătoreşte cu Raisa, profesoară de română şi latină, născută Nacu.

1960-1963-Redactor la editura "Cartea Moldovenească".

1961-La editura "Cartea Moldovenească" îi apar două plachete de versuri pentru copii: "Făt-Frumos curcubeul" şi "Bună ziua, fulgilor!".

1963-Apar două cărţi pentru copii: Mulţumim pentru pace (versuri) şi Făguraşi (versuri, povestiri şi cântece).


1964-Revista Nistru publică poemul Legământ, dedicat poetului nepereche Mihai Eminescu.

1965-Prefaţat de Ion Druţă, apare volumul Versuri pentru cititorii de toate vârstele, volum pentru care i se acordă Premiul Republican al Comso­mo­lului în domeniul literaturii pentru copii şi tineret (1967).

Revista Nistru publică poemul "Bărbaţii Moldovei" cu o dedi­caţie pentru „naţionalistul" Nicolae Testimiţeanu. Întregul tiraj este oprit, dedicaţia scoasă.

1968-Se produce o cotitură logică în destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice "Numele tău", cu o prefaţă de Ion Druţă. Cartea este apreciată de critica literară drept cea mai originală apariţie poetică. În chiar anul apariţiei devine obiect de studiu la cursurile universitare de literatură naţională contemporană. Trei poeme din volum sunt intitulate: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Brâncuşi, iar alte două sunt închinate lui Nicolae Labiş şi Marin Sorescu. Asemenea dedicaţii apar pentru prima oară în lirica basarabeană post-belică.

1969-Tipăreşte "Duminica cuvintelor" la editura Lumina cu ilustraţii de Igor Vieru, o carte mult îndrăgită de preşcolari, care a devenit „obligatorie" în orice grădiniţă de copii.

1970-Editura Lumina scoate de sub tipar Abecedarul, ai cărui autori sunt Spiridon Vangheli, Grigore Vieru şi pictorul Igor Vieru. S-a dat o luptă aprigă de câţiva ani pentru apariţia lui, luptă în care s-a an­­gajat şi învăţătorimea basarabeană, lucrarea fiind con­siderată naţionalistă de către autorităţi.

1971-La editura Cartea Moldovenească, în colecţia Mioriţa, apare placheta Versuri, cu o prefaţă de George Meniuc.

1973-Grigore Vieru trece Prutul оn cadrul unei delegaţii de scriitori sovietici. Participă la întâlnirea cu redactorii revistei "Secolul XX": Dan Hăulică, Şte­fan Augustin Doinaş, Ioanichie Olteanu, Geo Şerban, Tatiana Nico­lescu.

Vi­zitează, la rugămintea sa, mănăs­tirile Putna, Voroneţ, Suceviţa, Dra­gomirna, Văratec.

1974-Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, îi face o invitaţie oficială din partea Uniunii Scriitorilor, căreia poetul оi dă curs. Vizitează Transilvania, însoţit de poetul Radu Cârneci.

1975-La editura "Lumina" apare cartea pentru cei mici "Mama" ilustrată de Igor Vieru.

1976-Editura "Lumina" lansează volumul "Un verde ne vede!", pentru care poetului i se decernează Premiul de Stat al Republicii Moldova (1978).

1978-Prin apariţia la editura Junimea din Iaşi (director Mircea Radu Iacoban) a volumului "Steaua de vineri", cu o binecuvântare de Nichita Stănescu, este ruptă gheaţa tăcerii între scriitorii români de pe ambele maluri ale Prutului.

1981-La editura Albatros din Bucureşti (director Mircea Sântim­breanu), în colecţia "Cele mai frumoase poezii", apare o selecţie din lirica poetului sub numele "Izvorul şi clipa", cu o prefaţă de Marin Sorescu.

1982-Este lansat filmul muzical pentru copii "Maria Mirabela" al eminentului regizor Ion Popescu Gopo. Autorul muzicii - Eugen Doga, autorul textelor pentru cântece - Grigore Vieru.

1983-La editura "Literatura Artistică" din Chişinău apare cartea "Taina care mă apără". Primele accente profund sociale în creaţia poetului se fac simţite în poe­mele "Un secol grăbit", "Imn globului pământesc", "Poetul".

1989-Este ales deputat al poporului. Adunând în jurul său pe cei mai populari interpreţi şi compozitori de muzică uşoară din Basarabia, poetul între­prinde un turneu оn Moldova de peste Prut. Artiştii sunt primiţi cu lacrimi în ochi.

Iese de sub tipar "Culegerea de versuri, cântece, aforisme şi publicistică" - Cine crede.

1990-Grigore Vieru este ales Membru de Onoare al Academiei Române. La editura Hyperion apare cartea pentru cei mici "Frumoasă-i limba noastră".

1991-Membru al Comisiei de Stat pentru Problemele Limbii. La editura Orient-Occident din

Bucureşti apare volumul "Hristos nu are nici o vină!", cu o prefaţă de Carolina Ilica şi o postfaţă de Dumitru M. Ion.

1992-Academia Română оl propune pentru Premiul Nobel pentru Pace.

La Electrecord, Bucureşti, apare discul de cântece "Răsai", realizat împreună cu marii dispăruţi: Doina şi Ion Aldea-Teodorovici.

Casa de discuri din Moscova scoate "Cântece" de Anatol Chiriac pe versuri de Grigore Vieru.

La Electrecord apare discul "Versuri" in lectura autorului. I se conferă titlul onorific "Scriitor al poporului din Republica Moldova".

1993-Este ales membru corespondent al Academiei Române. La editura Porto-Franco, Galaţi, apare cartea de versuri "Curăţirea fântânii". (Selecţie şi aprecieri critice de V. Pâslaru, postfaţă de V. Crăciun).

1994-La editura "Scrisul Românesc" din Craiova apare volumul "Rugă­ciune pentru mama", prefaţată de Tudor Nedelcea.

Apare "Doinatoriu" de Tudor Chiriac - o tulburătoare creaţie muzicală, una dintre compoziţiile fundamentale ale muzicii basarabene, in care compozitorul reuşeşte să ridice doina la nivel de oratoriu. Majoritatea versurilor aparţin lui Grigore Vieru.

Aprilie - Venirea la putere a Partidului Agrarian care renunţă la Imnul de Stat "Deşteaptă-te, române".

Este anunţat un concurs pentru un nou imn. Poetul publică în revista "Literatura şi Arta", in câteva numere la rând, urmă­toarele: „Dreptatea istorică va blestema poeţii şi compozitorii care vor indrăzni să ridice mâna asupra Imnului Naţional "Deşteaptă-te, române!", cocoţân­­du-se ei în locul strălucirii şi necesităţii lui istorice".

2000-Este decorat cu Medalia guvernamentală a României "Eminescu" - 150 de ani de la naştere.

2001-La editura Litera Internaţional şi Grupul Editorial Litera apare ediţia a IV-a, revăzută şi adăugită a cărţii "Acum şi in veac" (Colecţia Biblioteca şcolarului, serie nouă) şi ediţia a II-a revăzută şi adăugită a cărţii "Strigat-am către tine" (Colecţia Biblioteca de aur, serie nouă).