Politica, Haşotti şi Securitatea

Senatorul PNL Puiu Haşotti, fost şef al formaţiunii liberale din Constanţa, a depus o solicitare la Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii prin intermediul căreia cerea deconspirarea agenţilor de securitate care au contribuit cu informaţii la completarea dosarelor. Pe baza materialului probator avut la dispoziţie până la data de 15.05.2007, CNSAS a decis că Ion Bârleanu a fost agent al poliţiei politice economice comuniste, activând mulţi ani în cadrul Inspectoratului Judeţean Constanţa.

Din decizia numărul 1545, din data de 15.05.2007, a Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, document publicat în Monitorul Oficial al României, partea a-III-a, numărul 68/14.II.2008, reiese că solicitarea actualului lider al grupului liberalilor din Senatul României, respectiv Puiu Haşotti, a fost înregistrată la CNSAS sub numărul P.4222/06/21.09.2006. Conform deciziei mai sus precizată, „Ion Bârleanu a dispus următoarele sarcini unui ofiţer din cadrul Centrului Militar Constanţa, lucrat prin dosar de urmărire informativă pentru «anturaj necorespunzător, format din unele elemente ce au rude sau relaţii în străinătate», dirijarea reţelei informative pentru a semnala natura relaţiilor pe care le are, eventuale contacte între cetăţenii străini veniţi în vizită. «În situaţia sosirii în ţară a unor cetăţeni străini - legături ale persoanelor din anturajul obiectivului - se vor lua măsuri de filaj al acestora, precum şi al ofiţerului, în scopul stabilirii eventualelor contacte cu obiectivul nostru, activitatea şi preocupărilor lor /.../». «Prin mijloacele T.O. (tehnică operativă) instalate la domiciliul obiectivilor aflaţi în atenţie, se va realiza un schimb operativ de informaţii privind legătura dintre aceştia, cât şi eventualele relaţii cu cetăţenii străini»". Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii arată că măsura dispusă „a vizat îngrădirea dreptului la inviolabilitatea domiciliului (art. 32 din Constituţia României din 1965) şi a dreptului la viaţă privată (art. 17 din pactul privind Drepturile Civile şi Politice)".

Compromiterea relaţiilor

Tot din decizia 1545, din data de 15.05.2007 a CNSAS, mai reiese că Ion Bârleanu „a raportat la Direcţia III următoarele măsuri, dispuse pe linia problemei «Eterul» (supravegherea informativă a personalului angajat şi a colaboratorilor de la posturilor de radio din spaţiul german). Într-un dosar de urmărire informativă deschis asupra unui cetăţean român rămas ilegal în Franţa «au fost întreprinse măsuri informativ-operative care să ducă la compromiterea lui faţă de organele de stat din ţara respectivă şi faţă de cercul de relaţii pe care acesta îl are /.../». Recrutarea unei persoane, iniţial supravegheată, şi dirijarea acesteia pe lângă cunoştinţele sale de la postul de radio B.B.C. Se menţionează că «în urma deplasării pe spaţiu acesta a furnizat date despre angajaţii acestui post /.../»". CNSAS mai completează că „astfel, măsura dispusă a vizat îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Privind Drepturile Civile şi Politice) şi a dreptului la libertatea de opinie (art. 28 din Constituţia României din 1965 coroborat cu art. 19 din Pactul privind Drepturile Civile şi Politice)". Mai mult decât atât, Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii arată că Bârleanu „a dispus folosirea mijloacelor de interceptare a convorbirilor telefonice asupra unei rude a persoanei urmărite pentru «poziţie politică necorespunzătoare» şi «pentru comentarii necorespunzătoare cu privire la sistemul socialist», interesând: «stabilirea tuturor relaţiilor sale, conţinutul discuţiilor despre rude, prieteni etc, eventuale referiri cu caracter politic, pasiuni, vicii, preocupări extraprofesionale, legături extraconjugale etc»".

Îngrădirea dreptului la viaţă privată

Astfel, măsura dispusă a vizat, potrivit CNSAS, îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul privind Drepturile Civile şi Politice) şi a dreptului la libertatea de opinie (art. 28 din Constituţia României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul privind Drepturile Civile şi Politice). Pe baza materialului probator avut la dispoziţie până la data de 15.05.2007, Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a decis că Ion Bârleanu, născut la data de 29.09.1938, în Bucureşti, a fost agent al poliţiei politice economice comuniste, având gradul de locotenent-colonel, în 1982, 1983, 1986 şi funcţia de şef serviciu 3, în anii 1982, 1983, 1986, în cadrul Inspectoratului Judeţean Constanţa. Decizia numărul 1545, din data de 15.05.2007, a rămas definitivă şi irevocabilă prin necontestare.