Poliţie judiciară proprie DIICOT Constanţa şi pedepsele record

Revenind însă la activitatea procurorilor constănţeni, două dintre cazurile pe care presa centrală le-a pomenit ca la capitolul „pedepse record" vin de la Constanţa, primul dintre ele fiind cel al deja celebrului Sergiu Bahaian, condamnat la 25 de ani de închisoare la Constanţa, pentru instigare la omor deosebit de grav şi multiple alte infracţiuni. Un alt caz instrumentat de procurorii DIICOT Constanţa care a atras atenţia specialiştilor în domeniu este cel în care au fost trimişi în judecată protagoniştii dosarului tonei de cocaină descoperită de anchetatori în Portul Constanţa Sud Agigea, de data aceasta fiind deferiţi instanţei într-un nou dosar, ce vizează o cantitate mult mai mare, de aproape patru tone de cocaină. Mai exact, în raportul DIICOT se arată că „procurorii DIICOT - Serviciul Teritorial Constanţa au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Cano-Alvarez Antonio, Cioroabă Ramona-Elena şi Chiribău Adrian-Vasile, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de articolul 2 alineat 2 din Legea 143/2000 şi articolul 20 Cod penal raportat l articolul 3 alineat 2 din Legea nr. 143/2000".

Droguri de 400 de milioane de euro

Concret, „în sarcina inculpaţilor se reţine că au procurat cantitatea de aproximativ 3.800 kg de cocaină, droguri de mare risc provenind din Brazilia şi au încercat să introducă drogurile în România, disimulate în containere încărcate cu cherestea". Anchetatorii spun că, dacă ar fi apucat să plaseze cocaina pe piaţa narcomanilor, beneficiarii ar fi avut un profit de circa 400 de milioane de euro. Anterior, Tribunalul Constanţa hotărâse condamnarea celor trei suspecţi la ani grei de închisoare, pentru cazul cu tona de cocaină din Portul Agigea. Astfel, Antonio Cano-Alvarez a luat 24 de ani, Ramona Elena Cioroabă a fost condamnată la 22 de ani şi jumătate, iar Adrian Chiribău a primit 22 de ani şi patru luni de detenţie. Pedepsele le-au fost reduse uşor la Curtea de Apel Constanţa, iar în prezent cazul se află în atenţia judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În procesul privind cele patru tone de cocaină, instanţa din Constanţa nu s-a pronunţat încă. Revenind la activitatea desfăşurată de procurorii constănţeni de la DIICOT în cursul anului 2011, trebuie menţionat că, potrivit raportului făcut public la sfârşitul săptămânii trecute, 63,77% din ponderea rechizitoriilor pe infracţiuni o reprezintă rechizitoriile întocmit pentru trafic de droguri. Alte 17,39% reprezintă rechizitorii pentru trafic de persoane şi 11,59% pe criminalitate informatică, în timp ce infracţiunile la Codul vamal reprezintă 2,90% din totalul rechizitoriilor întocmit de procurorii DIICOT Constanţa în 2011. Nu în ultimul rând, infracţiunile de criminalitate organizată, fals de monedă, dar şi cele economice reprezintă câte 1,45% din rechizitoriile întocmite la DIICOT Constanţa.

Traficul de droguri şi criminalitate informatică

Cifrele mai arată că în anul 2011 au fost înregistrate 502 cauze la DIICOT Constanţa, faţă de 644 în cursul anului anterior, 1181 de persoane fiind cercetate în 2011, faţă de 1028 în 2010. Serviciul Teritorial Constanţa figurează în raportul DIICOT cu 37 de persoane arestate în 2011 faţă de 102 în 2010 şi cu un rechizitoriu pe criminalitate organizată întocmit în 2011, faţă de cele trei întocmite în 2010. În ceea ce priveşte traficul de persoane, numărul de rechizitorii a crescut la Constanţa de la cinci în 2010 la 12, fiind trimise în judecată 32 de persoane, din care 14 în stare de arest preventiv. Pe de altă parte, dacă în ceea ce priveşte traficul de monedă, DIICOT Constanţa a întocmit în 2011 un rechizitoriu, prin care trei persoane au fost deferite instanţei, nu la fel stau lucrurile cu traficul de droguri. La acest capitol, Constanţa a întocmit 44 de rechizitorii în cursul anului trecut, cu 21 mai multe decât în 2010, acte prin care au fost trimise în judecată 88 de persoane, din care 18 în stare de arest preventiv. Printre rezultatele obţinute de DIICOT Constanţa se mai numără un rechizitoriu privind infracţiunile economice, niciunul pe spălare de bani şi două privind infracţiunile la Codul vamal. Totuşi, în ceea ce priveşte criminalitatea informatică, procurorii DIICOT Constanţa au întocmit dublul rechizitoriilor faţă de 2010, fiind vorba despre opt acte de inculpare.

Ce vrea şeful DIICOT

Una peste alta, poate că nu este de trecut cu vederea faptul că, întrebat fiind de Lumeajustitiei.ro, procurorul şef al DIICOT, Codruţ Olaru, a declarat că şi-ar dori o poliţie judiciară proprie, pe modelul DNA. „Este un vis mai vechi al meu, îmi doresc o poliţie judiciară (...)", le-a declarat şeful DIICOT jurnaliştilor bucureşteni, precizând că, din punctul său de vedere, este normal ca poliţiştii care lucrează alături de anchetatorii DIICOT să fie şi la nivel administrativ în această structură, urmând să fie plătiţi pe această schemă. De asemenea, Olaru a mai spus, citat de Lumeajustitie.ro, că DIICOT ar putea coordona o poliţie judiciară proprie, „mult mai mare numeric şi cu asigurarea salariilor acestora", sens în care ar beneficia de sprijinul conducerii Ministerului Public.