Politistii de la Cobadin s-au speriat de o pivnita

Reteaua de tuneluri subterane din curtea Grupului Scolar din Cobadin, anuntata ca mare descoperire de catre politistii din localitate, a ramas necercetata * Politistii nu au indraznit sa coboare in grota, preferand sa acrediteze banuieli neintemeiate, pe care o parte a presei locale le-a prezentat drept certitudini * Mai mult, seful de post Ionita a dezinformat flagrant opinia publica, prezentand marea descoperire drept evenimentul saptamanii * In realitate, spartura din trotuar prin care se observa tunelul s-a produs in urma cu o aproape o luna de zile, cand s-a dus ultimul val de zapada * Reteaua de tuneluri de 200 de metri este, de fapt, o pivnita de 4 metri care ar fi putut sa se continue cu un tunel, insa si acesta este astupat de pamant * Populatia din Cobadin a receptat evenimentul ca o mare dezvaluire a vremurilor in care rezistenta anticomunista a fost lichidata de autoritati.

In urma cu aproximativ o luna de zile, o portiune dintr-un trotuar aflat in curtea Grupului Scolar din Cobadin s-a surpat. Prin spartura circulara cu un diametru de circa 60 de centimetri se putea observa o pivnita zidita din caramida. La acea data, directorul scolii, profesor Olguta Papa, a sesizat organul de politie asupra incidentului, insa seful de post Ionita nu a luat nici o masura. Conducerea scolii a acoperit groapa si a imprejmuit intregul trotuar, in asteptarea unui ochi de specialist. Si asteptarea ar fi durat mult si bine, daca intre timp organizatia non-guvernamentala World Vision nu ar fi semnat un protocol de sponsorizare, privind renovarea unui corp al scolii (denumit potrivit destinatiei initiale Scoala Germana) datand din anul 1883. Reprezentantii organizatiei nu au putut incepe lucrarile de renovare, conditionand acest lucru de clarificarea situatiei grotei. Aceasta ar fi putut avea ramificatii sub Scoala Germana sau sub sala de sport aflata in vecinatate. De asemenea, ar fi putut data din perioada romana antrenand interesul arheologilor, sau din perioada rebeliunii legionare sau a celui de-al doilea razboi mondial (in sensul ca ar fi putut servi drept depozit de armament), antrenand de data aceasta interesul protectiei civile, a politistilor si a pirotehnistilor. Ipotezele enumerate de reprezentantii World Vision au determinat-o pe directoarea Papa sa inainteze adrese oficiale catre Politie si Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta. O armata de politisti si un arheolog de la Constanta au defilat prin fata camerelor de luat vederi, insa nimeni nu a indraznit sa coboare in grota, poate de frica ipoteticelor munitii din vremea razboiului. In aceste conditii, politistii lui Ionita au preferat sa prezinte presei simple speculatii, care au fost prezentate opiniei publice drept certitudini. Politistii si arheologul au plecat de la fata locului, iar grota a fost acoperita cu o dala deteriorata. Oamenii locului au ramas nedumeriti de acest spectacol fara noima, iar elevii si cadrele didactice, cu o teama indoielnica in suflete. Reporterii ZIUA de Constanta au coborat, ieri, in asa-zisa retea de tuneluri si au fotografiat zidurile din caramida, asumandu-si riscurile care i-au speriat pe politisti. Incaperea subterana are o lungime de aproximativ 4 metri si o latime de 2,5 metri, fiind dispusa pe directia nord-sud. In interior se observa arcade solide, iar la extremitatea sudica, pivnita ar fi putut sa se continue cu un tunel, insa acesta era obturat de pamant. La o prima impresie, constructia subterana ar putea data din anii 1800, cand satul Cobadin era locuit de o populatie majoritara germanica. Localnicii nu exclud varianta ca pivnita sa fi fost folosita de oamenii rezistentei anticomuniste pentru a se ascunde de anuntatele represalii ale autoritatilor.

Cobadin a fost unul din centrele rezistentei anti-comuniste

Localitatea Cobadin a fost al doilea centru al rezistentei anticomuniste din Dobrogea, dupa orasul Babadag. La Cobadin a functionat o celula condusa de fostul ofiter al serviciilor secrete din perioada interbelica Puiu Gogu (numele sau de cod). Acesta a fost parasutat in Dobrogea in anul 1946, cu rolul de a coordona miscarea de rezistenta. La inceputul anului 1947, el a constituit un nucleu extrem de puternic la Cobadin, dupa ce i-a recrutat pe localnicii Ion Adam si Gheorghe Filiu, care la randul lor au activat o parte din militantii legionari din zona. Ion Ivanoiu (84 de ani), care a asistat la eveniment, povesteste ca, in vara anului 1947, la doar cateva luni dupa ce se casatorise, un militian din Adamclisi a solicitat cazare in casa sa, aflandu-se in misiune. Batranul povesteste ca, in aceeasi zi, Ion Adam a venit la el acasa si i-a cerut sa duca o scrisoare la Adamclisi, la monumentul in forma de cruce construit de legionari pe drumul spre satul Zorile. Batranul a refuzat sa dea curs solicitarii. Dupa alte doua zile, 12 militieni au descins la Ion Adam acasa, impuscandu-l mortal pe Gheorghe Filiu si pe alti doi militanti si ranindu-l grav pe Ion Adam. Puiu Gogu, care se afla in locuinta lui Adam, a reusit sa fuga, insa a fost ajuns de militieni dupa mai putin de doi kilometri pe drumul spre Adamclisi. Seful rezistentei anticomuniste a scos cuiul unei grenade pe care o avea asupra sa si s-a aruncat peste aceasta. Explozia i-a proiectat inima la mai mult de doi metri. Ion Adam a fost executat in penitenciarul de la Poarta Alba, la doi ani de la incarcerare, dupa ce Securitatea a inscenat o evadare a acestuia. Ion Ivanoiu spune ca mai multe persoane au trait in ascunzisuri pana dupa anul 1965, insa se indoieste ca pivnita din curtea scolii a slujit in acest scop.