Pompierii-voluntari, inexistenti la nivelul comunelor

Jocul primarilor cu focul

Incepand cu 2005, toate primariile din judet care nu dispuneau de unitati de interventie ale pompierilor, au fost obligate printr-un ordin al ministrului Administratiei si Internelor, sa infiinteze Servicii Publice Voluntare pentru Situatii de Urgenta * Acestea s-au incadrat in termenul prevazut, trimitand la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta toata documentatia necesara, inclusiv listele cu voluntari * Printre atributiunile acestora se numara interventia in caz de incendiu, dar si actiuni de prevenire * Desi totul arata frumos pe hartie, in majoritatea cazurilor serviciul respectiv este ineficient, de cele mai multe ori din lipsa de dotare * De asemenea, acesta se mai confrunta si cu slaba instruire a oamenilor, precum si cu lipsa unor mijloace adecvate de comunicare * Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta va efectua, incepand cu aceasta luna, o serie de controale la primarii pentru a vedea daca se respecta legea

De foarte multe ori, pompierii militari au fost acuzati ca nu ajung destul de repede la interventiile pentru care sunt solicitati si in consecinta, au o parte din vina la marirea proportiilor unui incendiu. Insa putini stiu ca, spre exemplu, in judetul Constanta exista numai zece unitati de pompieri, la o populatie de aproape opt sute de mii de locuitori si o suprafata de peste sapte mii de kilometri patrati. Astfel, trei sunt localizate in municipiul resedinta de judet, dintre care doua deservesc si zonele limitrofe. Pe langa acestea, mai exista unitati la Tuzla, Mangalia, Medgidia, Midia-Navodari, Cernavoda, Harsova si Chirnogeni. De remarcat ca cea din urma statie a luat fiinta ca urmare a accesarii de catre autoritatile locale de fonduri Phare, folosite la dotarea cu hidranti a localitatii. Reprezentantii Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta afirma chiar ca aici se gasesc cele mai multe astfel de instalatii, depasind din acest punct de vedere municipiul Constanta. Zona de sud-est este destul de bine acoperita, in sensul ca timpii de interventie nu sunt prea mari, avand in vedere distantele. Nu acelasi lucru se poate spune despre centrul si mai ales sud-vestul judetului, zone ce intra in aria de responsabilitate a unitatilor de la Medgidia si Cernavoda. De altfel, statia de la Medgidia are si cea mai mare suprafata de acoperit, din nordul si pana in sudul judetului.Voluntari pe hartieAvand in vedere aceste considerente, se impuneau masuri imediate pentru o eficientizare a actiunilor de interventie in caz de incendii sau alte calamitati. In consecinta, Ministerul Administratiei si Internelor a emis Ordinul numarul 718 din 30 iunie 2005. Acesta a intrat in vigoare la 19 august 2005 si se refera la aprobarea Criteriilor de performanta privind structura organizatorica si dotarea serviciilor voluntare pentru situatii de urgenta. Astfel, fiecare primarie, care nu beneficia de prezenta unei unitati de pompieri pe raza localitatii, a fost obligata, pana la data de 31 decembrie 2005, sa infiinteze Serviciul Public Voluntar pentru Situatii de Urgenta. Astfel, consilierii s-au pus pe treaba si au aprobat prin hotarari de consiliu, infiintarea si structura acestor servicii. Potrivit purtatorului de cuvant al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta "Dobrogea", colonelul Gabriel Niculae, toate primariile s-au incadrat in termen, trimitand toate actele necesare si chiar liste cu componenta acestui serviciu. Atributiunile voluntarilor ce fac parte din acesta se refera la prevenire dar si interventie dupa posibilitati. Astfel, ar trebui sa vedem in localitatile respective oameni ce umbla din poarta in poarta instruind cetatenii in privinta regulilor de prevenire a incendiilor. Acestia sunt asa-zisii specialisti care, dupa cum prevede legea, au ca principala atributie prevenirea riscurilor producerii unor situatii de urgenta, prin activitati de indrumare si control. In mediul rural, trebuie sa existe un specialist la 200 de gospodarii, iar in mediul urban, la 500 - 1000 de gospodarii. De asemenea, in momentul producerii unui astfel de eveniment, intra in actiune echipajele de interventie cu un minim de dotare, pe care se presupune ca il au, pana la interventia pompierilor. Dotarea minima obligatorie de care trebuie sa dispuna un astfel de serviciu se constituie dintr-un panou de incendiu, in care intra materialele necesare, printre care maturoaie cu coada, tarnacoape, cangi cu coada, topoare, lopeti, galeti, furci, sape si stingatoare. Totodata, este obligatoriu ca localitatea sa dispuna si de un mijloc mobil de transport, fie caruta, o autoutilitara sau chiar o autospeciala. Fiecare grupa de interventie este alcatuita dintr-un sef de grupa si patru servanti. De remarcat ca aceste servicii au luat fiinta inainte de a fi promulgata legea voluntariatului, care momentan se afla pe masa Cabinetului Tariceanu, fiind in stadiul de proiect de lege.Realitatea din acte, contrazisa de ce se intampla pe terenDaca ar fi sa ne luam dupa acte, totul merge struna si in toate localitatile judetului actioneaza astfel de servicii publice de voluntari, care sunt gata de interventie in orice moment. Dar daca cineva are curiozitatea sa verifice acest fapt, va avea sigur o mare surpriza. Si asta pentru ca in unele localitati, serviciile respective functioneaza doar pe hartie. Potrivit reprezentantilor IJSU, in foarte multe cazuri in care au fost solicitati, ajunsi la fata locului nu i-au gasit pe cei responsabili cu prima interventie, in speta aceste servicii voluntare. In mediul rural, interventia este pusa pe solidaritatea oamenilor, care de obicei sar in ajutor atunci cand au loc incendii, fiecare cu ce poate. Astfel, exceptand cateva situatii fericite, daca se poate spune asa, unde primariile dispun chiar de autospeciale, cu oameni angajati, majoritatea autoritatilor locale nu prea sunt la curent cu ce anume ar trebui sa se ocupe acest serviciu. Drept scuza, unii primari au invocat ca dotarea este cam saraca, avand in vedere ca aceasta a fost lasata la latitudinea consiliilor locale, iar fondurile de care dispuneau nu au fost prea mari in anul ce a trecut. De asemenea, unii edili nu cunosc faptul ca voluntarii au si atributiuni in scopul prevenirii incendiilor. De remarcat ca, in multe zone nu exista telefoane fixe pentru a fi anuntati cei responsabili, iar telefoanele mobile nu au semnal. In consecinta, singurul semnal despre producerea unui incendiu ramane clopotul de la biserica din sat, insa exista si sate unde nu se gaseste un astfel de lacas. De mentionat ca Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta nu a verificat pana in prezent nici un astfel de serviciu, si datorita faptului ca termenul limita pentru infiintarea lor a fost de 31 decembrie. In schimb, reprezentantii Inspectoratului ne-au asigurat ca in scurt timp vor incepe unele controale vizavi de aceasta problema. Pana atunci, conducerea IJSU planuieste sa organizeze o intrunire la care sa ia parte toti sefii acestor servicii publice de voluntari. Asadar, se poate trage concluzia ca situatia de fata este tipica pentru autoritatile din tara noastra, care in incercarea lor de a armoniza contra cronometru legislatia romaneasca cu cea europeana, trateaza superficial multe prevederi normative. Pe de alta parte, probabil, consiliile locale nu realizeaza importanta cruciala a acestor servicii si faptul ca o functionare cat mai eficienta ii poate scuti atat pe ei, cat si pe cetateni, de foarte multe necazuri.