Premiul Academiei Romane, decernat profesorului Florin Anghel

Conferentiarului doctor Florin Anghel de la Facultatea de Istorie si Stiinte Politice a Universitatii Ovidius i-a fost inmanata la sfarsitul lunii decembrie cea mai inalta distinctie academica * Este vorba de premiul Mihail Kogalniceanu acordat anual de Academia Romana, pentru merite stiintifice deosebite * Premiul este cel mai ravnit in mediul academic, multi dintre cercetatorii prestigiosi nereusind sa intre in posesia lui, chiar si dupa o cariera impresionanta * Anghel este un specialist eminent al istoriei contemporane universale, cu precadere al evolutiei statelor din Europa Centrala si de Rasarit, prin studiile sale de referinta contribuind la formarea unei perspective obiective si temeinic documentate privind sensibilitatile relatiilor internationale

Penuria oamenilor de cultura autentici este de notorietate in spatiul tomitan. Din nefericire, nu exista deocamdata in toata plenitudinea, o institutie universitara care sa formeze personalitati ale culturii romanesti. Incercarile consistente ale Universitatii Ovidius sunt remarcabile, dar le lipseste substanta. De aceea, este vital pentru un oras care trebuie sa-si impuna un blazon civilizator, formarea unor generatii de exceptie. Exemplele nu pot veni decat de la profesori eminenti care impletesc munca de cercetare stiintifica cu valentele didactice riguroase. Desi apare ca o realizare plina de unicitate in peisajul constantean, se remarca excelenta distinctie obtinuta de conf. univ. dr Florin Anghel de la Facultatea de Istorie si Stiinte Politice a universitatii mai sus amintite. Este vorba de premiul Mihail Kogalniceanu acordat anual de Academia Romana, pentru merite stiintifice deosebite. Premiul este cel mai ravnit in mediul academic, multi dintre cercetatorii prestigiosi nereusind sa intre in posesia lui, chiar si dupa o cariera impresionanta. De altfel si deliberarile realizate de venerabilii academicieni dureaza cel putin doi ani, deoarece nominalizarile pentru obtinerea inaltei distinctii sunt numeroase. Meritul cercetatorului constantean este cu atat mai elogios cu cat a obtinut premiul pentru lucrarea "Constituirea sistemului Cordon Sanitaire. Relatiile romano- polone", editata in anul 2003, cand Florin Anghel implinea 35 de ani, o varsta extrem de precoce pentru o lucrare de asemenea anvergura. Pe o ierarhie axiologica stabilita de canoanele academice, opera amintita a venit in mod firesc, dupa o munca asidua, concretizata prin stagii de doctorat in Polonia si Tarile Baltice. De asemenea, activitatea stiintifica a laureatului s-a desfasurat in institutii de prim rang: Ministerul de Externe sau Institutul Nicolae Iorga. Specialist eminent al istoriei contemporane universale, cu precadere al evolutiei statelor din Europa Centrala si de Rasarit, prin studiile sale de referinta, a contribuit la formarea unei perspective obiective si temeinic documentate privind sensibilitatile relatiilor internationale. Din anul 2001 a acceptat invitatia Facultatii de Istorie, dedicandu-se catedrei. Anghel constituie pentru studenti un model uman si profesional, promovandu-le aparitia pentru participarea la numeroase sesiuni stiintifice internationale. Acesta reprezinta cea mai valoroasa achizitie pentru institutie, fiind garantul expunerii sale europene. Momentul receptionarii premiului Academiei din partea presedintelui Eugen Simion a fost emotionant, dupa cum ne-a declarat in exclusivitate autorul. Dincolo de propriile eforturi interpretative ale autorului, esential ne apare instrumentarul pus in lucru de Florin Anghel. Spre deosebire de multi dintre colegii sai de generatie care au scris despre subiecte oarecum asemanatoare, fara a face apel la sursele documentare, dar si fara a avea cunostinte minimale asupra limbii tarii despre care scriu - elaborand carti din carti, insa intermediare si la mana a doua, autorul de fata este in primul rand un excelent cunoscator al limbii si istoriografiei polone. In acest context, nu este de mirare ca in reconstructia sa mai nimic din ceea ce se cheama material documentar nu este lasat neexplorat: fonduri arhivistice romanesti si poloneze, presa, memorialistica etc, toate acestea dovedind ca avem de-a face cu un analist experimentat si cu multa aplecare pentru sinteza.