Presupus hacker „Banii erau trimisi de un prieten, pentru un joc online"

„Nu mă consider vinovat şi vreau să fiu cercetat în libertate. Sunt student în anul I la Facultatea de Matematică şi Informatică. Sumele de bani pe care le-am scos de la Western Union mi-au fost trimise de un prieten din America, pentru un personaj dintr-un joc online". „Cer să fiu cercetat în libertate pentru că la Parchet nu mi s-a spus pentru ce sunt cercetat (...) Eu sunt de origine rromă, abia reuşesc să-mi bag numerele în telefon şi sunt cârciumar de meserie, vă spun sincer. Nu mai aveam drept de semnătură în firmă, nu înţeleg pentru ce sunt aici, nu m-am ocupat cu criminalitatea informatică, nici nu ştiu să deschid calculatorul". Acestea sunt câteva dintre afirmaţiile făcute în faţa instanţei de o parte dintre cei nouă tineri suspectaţi că ar fi fraudat conturile Bank of America şi ale altor unităţi bancare.

În faţa judecătorilor Curţii de Apel Constanţa, suspecţii, dar şi avocaţii lor, au solicitat cercetarea în stare de libertate. Cu toate acestea, Curtea de Apel a respins recursurile declarate de Daniel George Bădilă, Ştefan Miron, Ionuţ Mihai, Adrian Mocanu, Adrian Alexandru Vişan, Ionuţ Mihai Vişan, Viorel Enache, Constantin Cosmin Stici şi Etem Arif, urmând ca suspecţii să fie cercetaţi, în continuare, în stare de arest preventiv. Rând pe rând, avocaţii celor nouă suspecţi au vorbit despre pasivitatea în care s-ar fi aflat organele de urmărire penală timp de aproape un an, dat fiind că faptele au fost descoperite încă de la sfârşitul lunii iunie 2009, dar s-a solicitat arestarea preventivă a suspecţilor abia în luna mai 2010.

Nu există grupare infracţională

Apărarea a subliniat ideea că, pe parcursul unui an, gradul de pericol social al faptei a scăzut, iar suspecţii nu ar reprezenta un pericol public, din moment ce şi-au încheiat presupusa activitate infracţională încă din toamna anului trecut. În plus, avocaţii au argumentat că nu se poate vorbi despre un grup infracţional organizat, din moment ce o parte dintre suspecţi nici nu se cunosc între ei şi nu s-au mai văzut până să fie aduşi la DIICOT împreună. „Între cele nouă persoane din boxă nu există nicio legătură în baza căreia să se poată afirma că avem de-a face cu un grup organizat de nouă persoane", a argumentat unul dintre avocaţi. „Arestarea preventivă la acest moment ar putea fi interpretată drept o răzbunare a procurorului, pentru că nu a reuşit, timp de un an de zile, să documenteze dosarul", a afirmat avocatul Alexandru Niţă.

„Unde este egalitatea de tratament?"

În plus, apărarea a vorbit despre caracterul global al propunerii de arestare preventivă: „Nu cred că sunt toţi la fel, aici, în boxă, aşa cum se susţine în propunerea de arestare", a pledat avocatul Virgil Şişu. De asemenea, apărătorii au mai invocat nerespectarea dreptului la apărare, dar au vorbit şi despre nelegalitatea actului de sesizare a instanţei. „În volumul II din dosarele de urmărire penală există o ordonanţă a procurorului DIICOT prin care se dispune începerea urmăririi penale, dar care nu este semnată, ceea ce înseamnă că actul nu există, iar propunerea de arestare preventivă este lovită de nulitate", a afirmat avocatul Cătălin Filişan. „Nu există un grup organizat, nu există o structură anume şi roluri predefinite, în sensul stipulat în legea care incriminează grupările infracţionale", a mai spus avocatul. De asemenea, acesta a mai precizat că nu există egalitate de tratament din moment ce clientul său, Constantin Stici, este cercetat în stare de arest pentru complicitate, iar fratele acestuia, coordonatorul transferurilor de bani, este cercetat în libertate. La polul opus, procurorul DIICOT a afirmat că propunerea de arestare nu reprezintă o răzbunare şi a precizat că susţinerile avocaţilor prezintă o realitate trunchiată, ce nu concordă cu realitatea probelor strânse la dosarul cauzei. În urma deliberării, instanţa a respins recursurile celor nouă suspecţi, ca nefondate. Decizia este definitivă.