Radiografia notorietatii directorilor politici ca vectori de imagine pentru partide

Sefii deconcentratelor actioneaza sub presiunea partidelor

Din cele 18 institutii deconcentrate de la nivelul judetului Constanta, 7 sunt "liberale", 8 apartin democratilor iar 3 au "pedigree" social-democrat.Criza administratiei publice romanesti si haosul instaurat in anul 2001 in cadrul corpului functionarilor publici este deja de notorietate nationala si internationala. De-a lungul guvernarilor PSD, statul roman a fost politizat prin popularea functiilor publice cu oamenii loiali social democratilor. Asa s-a ajuns ca exercitarea functiilor - legislativa, judecatoreasca si executiva, sa fie controlata si coordonata de un grup de persoane care sta in spatele tuturor deciziilor. Reprezentantii din administratia publica au actionat pana acum conform ordinelor venite de la partid. Administratia din Romania s-a transformat intr-o veritabila plantatie pe care muncesc sub biciul partidului stat functionarii publici ca niste "sclavi", fara sa li se respecte nici un drept constitutional. La schimbul de putere s-a facut si schimbul oamenilor, chiar si functionari publici. Pana aici, alternanta la putere este oarecum benefica. Functia de manager al unei institutii publice deconcentrate nu se indreapta spre normalitatea ceruta de Uniunea Europeana ci spre o lupta pentru controlul institutiilor statului sau cele din subordinea administratiei locale si judetene.Se stie ca in momentul in care s-a deschis ruleta posturilor de directori ai institutiilor deconcentrate, la nivelul administratiei publice locale a fost declansata o adevarata vanatoare de functionari publici. Indiferent ce partide vor mai veni la conducere, directorii, inspectorii, profesorii vin cu partidele si pleaca cu partidele. Nu exista in sistemul politic romanesc secundar o promovare a valorilor ci mai degraba o lupta intre oamenii diverselor partide. Din nefericire, exista multi sefi de deconcentrate, anonimi, care in demersurile lor publice, dornici de vizibilitate, se agata de persoane cu notorietate. Ar fi ideal daca actiunile functionarilor publici ar iesi din campul politicului, dar deocamdata nu se poate pentru ca acestia se identifica cu personajul politic care i-a sustinut. La nivelul administratiei publice locale, nu prea exista persoane capabile si de notorietate, si de aceea au fost scosi de la naftalina niste ilustri anonimi. Se pare ca pentru cei care au fost desemnati in fruntea institutiilor deconcentrate a contat foarte mult si munca de partid depusa pe ultima suta de metri. In acesti ultimi ani, s-a incercat armonizarea intre cei foarte tineri si fara notorietate si cei mai putin tineri, dar cu notorietate. In continuare, vom face public un studiu care cuprinde o monitorizare a ziarelor constantene care reflecta activitatea directorilor din institutiilor publice.Prefectura detine suprematiaCu toate ca acum este independent, la momentul numirii prefectul judetului, Danut Culetu, era membru al PNL. El s-a delimitat de partid odata ce a devenit functionar public, dar in memoria colectiva Danut Culetu este inca asociat cu liberalii.In fruntea clasamentului celor mai mediatizate institutii de administratie se afla Prefectura Judetului Constanta (34,31%). Dintr-un total de 510 referiri la cele trei institutii, inregistrate in perioada analizata, Prefectura Constantei a contabilizat 175, fiind urmata indeaproape de Consiliul Judetean cu 171 de referiri (33,53%) si apoi de Primaria Constanta (32,16%) cu 164 de mentionari. Acest clasament este confirmat partial si de cel al liderilor acestor institutii. Prima pozitie a topului este ocupat de prefectul Danut Culetu, intocmai ca in cel al institutiilor de conducere, cu un numar de 135 de referiri (38,02%). Cel care il urmeaza, este primarul Radu Mazare cu un numar de 111 referiri (30,58%). Presedintele Consiliului Judetean a inregistrat un numar de mentionari sensibil mai mic decat institutia pe care o conduce, respectiv 79 de referiri (21,76%). Se poate observa din monitorizare ca aparitiile din materialele de presa ce vizeaza Prefectura Constantei - cea mai mediatizata dintre ele - au un caracter preponderent neutru (77,71%), cele cu caracter negativ situandu-se pe locul doi (17,71%), iar cele cu caracter pozitiv avand un procent foarte scazut (4,57%). Situatia se repeta practic in cazul evaluarii contextului articolelor in care este mentionat prefectul Constantei. Institutiile care ocupa locul doi si trei al clasamentului, respectiv CJC si Primaria Constantei au un lucru in comun, intocmai ca si liderii acestora, Radu Mazare si Nicusor Constantinescu: caracterul negativ al stirilor contabilizate in marea majoritate a cotidienelor. Ceilalti doi reprezentanti ai Prefecturii, subprefectii Adrian Nicolaescu si Claudiu Palaz, au insumat un numar mic de aparitii in materialele jurnalistice, situandu-se pe ultimele doua locuri ale clasamentului topului personalitatilor din administratie.Democratii fac regulaPersoanele si institutiile tinta monitorizate au fost: Directia Judeteana pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala - director Gheorghe Albu (PNL); Directia Judeteana de Sanatate Publica - Marius Enescu (PNL); Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate - Liviu Mocanu (PNL); Directia Sanitar Veterinara - Grigore Mertoiu (PNL); Directia pentru Dialog, Familie si Solidaritate Sociala - Daniela Dragomir (PD); Inspectoratul Teritorial de Munca - Eugen Bola (PNL); Casa Judeteana de Pensii - Oscar Benes (PD); Directia Generala a Finantelor Publice - Vasilica Mihai (PNL); Garda Financiara - Cristian Radu (PD); Inspectoratul Judetean Scolar - Narcis Amza (PD); Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorului - Gheorghe Trandafir (PNL); Directia Judeteana pentru Protectia Copilului - Petre Dinica (PSD); Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara - Stere Sponte (PD); Inspectoratul Judetean Teritorial in Constructii - Nicolae Ciocanel (PD); Regia Autonoma Judeteana de Apa - Felix Stroe (PSD); Camera de Comert Industrie si Agricultura - Mihai Daraban; Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime Constanta - Mircea Banias (PD); Agentia Regionala 2Sud Est Sapard - Mircea Solomon (PNL) si Agentia pentru Protectia Mediului - Adrian Manole (PD).Au fost monitorizate numai materialele jurnalistice publicate in sapte cotidiene locale care faceau referire la problemele administrativ-politice locale, fiind excluse din analiza cele de politica sau administratie nationala (au fost contorizate si evaluate numai daca erau implicate, intr-o forma sau alta, una din persoanele sau institutiile tinta), articolele sportive, mondene si de high-life.Au fost cuantificate toate articolele in care s-au facut referiri la institutiile si personalitatile monitorizate. Au existat situatii cand in materialele de presa s-au facut referiri numai la institutia tinta fara a fi mentionat liderul acesteia si, in aceasta situatie, contabilizarea s-a realizat independent. In ceea ce priveste evaluarea contextului in care s-au facut referiri la una din personalitatile sau institutiile monitorizate, aceasta s-a facut dupa urmatorul algoritm: in conditiile in care prin intermediul articolelor de presa institutia tinta este criticata/apreciata, aceasta va fi evaluata negativ/pozitiv, dar daca nu se fac referiri directe la managementul acesteia, la conducatorul acesteia, cel din urma nu va fi evaluat si daca nu a fost mentionat, nici contabilizat. Insa, daca in materialele de presa, unul din liderii institutiilor tinta este evaluat negativ/pozitiv, tot asa va fi evaluata si institutia pe care o reprezinta, exceptie facand situatiile in care liderul este criticat/apreciat in calitate de membru al unui partid politic si nu in calitate de manager al unei institutii tinta - evaluarea se va trece in contul partidului respectiv.In 2006, Inspectoratul Scolar Judetean tine primul loc In urma monitorizarii celor sapte cotidiene, in perioada 15 ianuarie-15 februarie, in fruntea clasamentului celor mai mediatizate institutii descentralizate se situeaza Inspectoratul Scolar Judetean, cu un procent de 18,52%. Pe locul doi, in clasamentul aparitiilor in presa scrisa al institutiilor descentralizate se afla Directia de Sanatate Publica (13,73%), fiind urmata de RAJA (11,45%) si de Directia Sanitar Veterinara (7,27%). Pe locul 5, se situeaza Compania Nationala de Administrare a Porturilor Maritime (7,00%).Lideri cu notorietateIn ceea ce priveste clasamentul liderilor institutiilor descentralizate, primele doua locuri sunt identice cu cele ale clasamentului formatiunilor conduse de acestia. In fruntea ierarhiei se afla Narciz Amza, inspectorul sef al Inspectoratului Scolar Judetean (18,52%). Ea este urmata de Marius Enescu (18,17%), directorul Directiei de Sanatate Publica. Din acest moment, clasamentul ne ofera surprize, avand in vedere ca locul trei nu este ocupat de seful RAJA, Felix Stroe - care ocupa un loc mult inferior fata de institutia pe care o conduce, insumand un modest procent de 1,59%, ci de directorul Companiei Nationale de Administrare a Porturilor Maritime, Mircea Banias (10,76%). Pe locul patru se regaseste un lider al unei institutii care nu se afla in primele cinci mediatizate de cele sapte cotidiene, respectiv Liviu Mocanu, seful Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (8,99%). Acest lucru se explica prin faptul ca institutiile care au ocupat locuri fruntase in clasament au aparut in articolele jurnalistilor independent de liderul sau. In numele institutiei a vorbit fie un purtator de cuvant sau alt angajat al institutiei, fie s-au facut referiri strict la activitatea institutiei, fara a intra in discutie managementul acesteia. Locul cinci este "cucerit" de Grigore Mertoiu, directorul Directiei Sanitar Veterinare (8,11%).Evaluarea contextului referirilor privind institutiile descentralizate ne arata ca nici una din institutiile tinta nu a inregistrat un numar prea mare de mentionari negative si nici pozitive, fenomen ce este echivalent cu cel al conducatorilor acestora. Caracterul referirilor este preponderent neutru, atat in cazul institutiilor descentralizate, cat si in cazul conducatorilor acestora. Atat ISJ, cat si managerul acestuia a inregistrat un numar de referiri neutre (89,52%) net major fata de cele cu caracter pozitiv (4,76%) sau negativ (5,71%). Aceeasi situatie se intalneste si in cazul ocupantului locului doi, DSP, care are un numar de mentiuni neutre mare (84,47%), fata de cele pozitive (2,91%) si cele negative (12,62%). Si directorul acesteia se bucura de o abordare neutra in stirile publicate. Cel mai mare numar de referiri negative s-a intalnit in cazul Casei Judetene de Pensii si CN APMC, amandoua avand un numar de 18 referiri negative, cea dintai, insa, nefigurand in primele 5 locuri ale clasamentului, ea inregistrand un numar relativ mic de referiri in articolele celor sapte cotidiene (4,64%). Iar cel mai mare numar de referiri pozitive fiind inregistrat de RAJA respectiv 23 de mentiuni pozitive.Mircea Banias, cele mai multe aprecieri negativeLiderul cu cel mai mare numar de aprecieri negative este Mircea Banias, 12 la numar, si totodata si cel cu cel mai mare numar de referiri pozitive, si anume 6. Atat in cazul institutiilor, cat si in cazul personalitatilor, numarul dominant al referirilor este cel cu caracter neutru, mult superior fata de cel cu caracter pozitiv sau negativ. Ramane de vazut cum a perceput cetateanul mesajele date de ziare, lucru care se poate cuantifica doar la viitoarele alegeri locale.