Radu Babus nu are solutii pentru evacuati

Batranete de 150 de trepte de bloc

Doua persoane handicapate, mama si fiu, uitate de soarta si de reprezentantii statului inca mai spera ca cineva sa le netezeasca drumurile spre un trai mai bun * Ileana Andries si fiul ei, Ionut Sandu, impart, la etajul cinci al unei cladiri de pe Tomis, impreuna cu alte patru familii, utilitatile sanitare * De trei ierni, cei doi stau fara apa calda si caldura, debransandu-se din cauza lipsurilor financiare * Batrana si fiul ei au incercat toate demersurile legale posibile pentru a obtine o locuinta mai buna, conforma cu situatia grea in care se afla familia * Din actele pe care le avem la dispozitie reiese ca toate solicitarile familiei in cauza au primit raspunsuri evazive si amanari * "Va comunicam ca figurati in evidentele Serviciului Administrarea Imobilelor, urmand ca problema in cauza sa fie solutionata in limita posibilitatilor reale", spune unul dintre raspunsuri * Nemultumit de aceste raspunsuri, Ionut Sandu a trimis un memoriu Presedintelui Romaniei, dar urmarea a fost doar un schimb de amabilitati prin adrese oficiale, in cel mai pur stil birocratic

intre institutia prezidentiala si RAEDPP Constanta * Seful RAEDPP Radu Babus nu are solutii reale de rezolvare a problemeiIn antecamera Biroului Teritorial "Avocatul Poporului" gasesti asteptand sa-si spuna pasurile oameni care fie sunt acolo pentru a fi ajutati sa lupte cu sistemul, fie pentru a incerca orice pentru a avea o viata putin mai buna decat cea pe care o duc. Un astfel de personaj este Ileana Andries, in varsta de 63 de ani, inregistrata in evidentele medicale cu handicap, care are in grija un fiu, Ionut Sandu, de 26 de ani, nascut cu handicap psihic. Ileana Andries traieste impreuna cu fiul ei intr-un apartament, daca poate fi numit asa, la etajul cinci, ultimul de altfel, al unui bloc aflat in administrarea RAEDPP, de circa 10 ani. Conditiile de locuit nici nu pot fi descrise, atata vreme cat dintr-un hol, femeia a incercat sa-si improvizeze o bucatarie de aproape trei metri patrati si doua camarute, cate una pentru fiecare dintre ei. Utilitatile sanitare se folosesc in comun cu vecinii de palier, alte patru apartamente, in incinte aproape insalubre nu atat din cauza modului in care sunt intretinute, cat din lipsa investitiilor in modernizarea acelui spatiu. De trei ani, Ileana Andries a renuntat putin cate putin la apa calda, la caldura, solicitand debransarea de la aceste utilitati care ne califica nivelul de trai. Renuntarile nu s-au facut din vreo toana a femeii, ci din lipsa banilor, aportul financiar al celor doi membri ai familiei reducandu-se in prezent la doua ajutoare de handicap care insumate nu dau nici mai mult nici mai putin de aproximativ 2,2 milioane de lei lunar. Astfel, in urma cu trei ani a solicitat la RADET debransarea de la caldura, insa ca un paradox anul trecut societatea furnizoare a chemat-o in fata instantei pentru o datorie de aproape 11,5 milioane de lei, reprezentand contravaloarea energiei termice furnizate pentru incalzirea si prepararea apei calde menajere in perioada mai 2000-noiembrie 2002. Din putinul financiar cuvenit in fiecare luna, Ileana Andries a tocmit un avocat care s-o reprezinte in instanta, considerandu-se nevinovata de cele reclamate de RADET. Avand actele necesare la indemana, respectiv solicitarea de debransare aprobata si parafata, a pornit prin avocat sa se lupte pentru drepturile ei. In urma unei analize corecte a documentelor depuse la dosar, instanta de judecata a decis irevocabil in favoarea batranei, disparand astfel si datoria catre reclamant. Cert este un singur lucru si astazi pe listele de plata a intretinerii aferente locuintelor de pe bulevardul Tomis, 69, scara B, in dreptul numelui Ileana Andries inca mai apare acea datorie de peste 11,5 milioane de lei, stinsa in fapt prin sentinta judecatoreasca. Greseala, nestiinta, rea intentie, nimeni nu stie, dar batranei ii este rusine pentru sine sa priveasca acea lista, vazand numele familiei tras in jos de acea cifra. In plus, tot din 2001, fiul acesteia a inaintat catre institutiile publice solicitari repetate pentru un schimb de locuinta, care chiar daca nu este mai mare, nu are propriile instalatii sanitare macar sa fie undeva la parter. Urcatul si coboratul celor 150 de trepte de la parter, la etajul cinci sunt un chin pentru femeia bolnava de inima, care risca sa cada la pat dupa un efort peste masurile ei. Viata de zi cu zi a femeii reprezinta inca o batalie pentru existenta. Nu este obisnuita sa cerseasca pe la colturi sau mergand de la o usa la alta, asa ca prefera sa stea sa supravegheze copilul de aproape trei al unei vecine de palier contra sumei de 50.000 de lei, ori de cate ori aceasta are nevoie. Nu cere favoruri deosebite, nu vrea bani, se limiteaza la strictul necesar, munceste asa cum poate si cat poate, nu-si uita conditia de umil cetatean al acestei tari, ci vrea doar o simpla locuinta cu o camera chiar si o bucatarie, unde drumul spre acestea sa nu fie un adevarat calvar.Lipsa posibilitatilor sau nepasare?Fiul batranei, Ionut Sandu, a incercat toate demersurile legale posibile pentru a obtine o locuinta mai buna, conforma cu situatia grea in care se afla familia. "Locuim la aceasta adresa de 10 ani si am facut debransarea de la incalzire, am stat in frig a treia iarna. Mama mea este batrana si bolnava si eu sunt bolnav, avem certificate de handicapati si eu si mama. Am facut in acesti ani diverse plangeri la Primaria Constanta sa predam acest spatiu si sa ni se dea un alt spatiu jos si incalzire cu lemne, dar nu am fost ajutati", scrie Sandu intr-o scrisoare trimisa redactiei noastre. Intr-adevar, din actele pe care le avem la dispozitie reiese ca toate solicitarile familiei in cauza au primit raspunsuri evazive si amanari. Adresa 10488 din 22.08.2001 a Biroului administrare imobile din cadrul Primariei Constanta mentioneaza ca Ileana Andries figureaza in evidentele Serviciului Administrarea Imobilelor, "urmand ca problema in cauza sa fie solutionata in limita posibilitatilor reale". O alta adresa eliberata de acelasi birou adauga ca imobilul din strada Tomis nr. 69 este notificat in baza Legii 10/2001 (a revendicarilor) si pana la clarificarea situatiei juridice solicitarea batranei ramane in asteptare. Pe 9.06.2004 este randul RAEDPP Constanta sa ii raspunda lui Sandu: "Contractul de inchiriere in baza caruia locuiti la adresa din Constanta (...), si-a incetat valabilitatea in data de 7.04.2004. Pentru prelungirea acestuia este necesar sa va prezentati la Directia Administrare Imobile. In ceea ce priveste petitia dumneavoastra, aceasta a fost inregistrata in evidenta Serviciului Imobile din cadrul RAEDPP Constanta, urmand ca, dupa prelungirea contractului de inchiriere pe spatiul in care locuiti, sa fie analizata si solutionata de catre Comisia de Fond Locativ din cadrul Primariei Municipiului Constanta, in limita posibilitatilor existente". Nemultumit de aceste raspunsuri, Ionut Sandu a trimis un memoriu Presedintelui Romaniei, in care a expus situatia in care se afla. Drept urmare, Presedintia si RAEDPP au facut schimb de amabilitati prin adrese oficiale, in cel mai pur stil birocratic. Cu alte cuvinte, regia constanteana a raspuns Presedintelui Romaniei, invocand aceleasi argumente pe care i le oferise si lui Ionut Sandu, mentionand in plus ca fondul locativ de stat este in continua scadere, ca urmare a numarului mare de cereri de revendicare. Informat de redactorii cotidianului nostru, Radu Babus a ridicat din umeri: "Nu stiu cum as putea sa rezolv aceasta problema. Nu eu dau repartitii, ci Consiliul Local. Oricum, e imposibil sa scoti pe altcineva cu contract din locuinta pentru a o oferi Ileanei Andries. Cred ca mutarea doamnei intr-o alta locuinta se poate face numai daca se intelege cu altcineva sa faca un schimb. In plus, sunt foarte multi oameni care nu au nici macar unde sa stea si sunt pe listele noastre de asteptare". Intre timp, batranei ar putea intr-una din zile ca cele 150 de trepte pana acasa sa-i fure pana si ultima suflare.