Reteaua "Nufarul" a inghitit Dobromin

Metaleuroest SRL Campina si Elsid SA Slatina, doua societati controlate de miliardarul Mihai Tufan, sunt campioanele absolute ale privatizarii pe ultima suta de metri, incheiate de AVAS in guvernarea PSD * In luna decembrie 2004, cele doua societati si-au adjudecat pachetele majoritare de la Dobromin Constanta, Soceram Bucuresti si Hidrotehnica Galati * Mai multe firme eliminate abuziv de la negocieri au chemat in judecata AVAS-ul, pe motiv ca institutia condusa de Mircea Ursache le-ar fi cautat, la comanda politica, noduri in papura * Reclamantii cred ca ingerinta politica in procesul de privatizare a fost motivata de conexiunilor existente intre firmele lui Tufan si gruparile de la RAFO Onesti, puternic sustinute de fostul guvern * In plus, ofertantii inlaturati injust de la negocieri sustin ca favorizarea firmelor lui Tufan nu este singurul aspect penal al povestii, din moment ce in aceste privatizari statul roman a fost prejudiciat cu mai multe milioane de euro * Dobrominul a fost vandut in doua etape, cea mai importanta sucursala ajungand la gruparea VGB in anul 2002, iar carierele de la Corbu si Ovidiu au fost "aranjate" pentru Tufan, un alt membru al retelei Nufarul * Tufan a primit printr-o inginerie de zile mari, marca RAFO, si o alta societate promitatoare, care activeaza in sectorul productiei de electrozi pentru sudura * Ascensiunea acestui imperiu a fost blocata dupa alegerile din decembrie #

AVAS a incheiat la sfarsitul anului trecut toate conturile cu SC Dobromin SA, singura societate cu profil minier din Dobrogea. Autoritatea a vandut ce mai ramasese din Dobromin in luna decembrie, dupa ce doua din cele mai profitabile sucursale miniere ale societatii de stat au fost privatizate in anul 2002. La acea data, sucursala de la Medgidia, specializata in extractia de caolin, materie prima folosita la obtinerea de gresie si faianta, a fost adjudecata de Anca Dan, fiica fostului consilier prezidential Dan Iosif, care a vandut o parte din actiunile nou infiintatei Miniera SA catre VGB Oil, Mircea Gogonea si Faber Invest din Delaweare, SUA, reprezentata in Romania de Toader Gaureanu. Acesta din urma a fost citat in dosarul RAFO Onesti, alaturi de alti reprezentanti ai grupului de firme VGB, Ovidiu Tender si Corneliu Iacobov. Sucursala de la Basarabi, specializata in extractia cretei, a ajuns la randul ei in posesia unei firme turcesti, care avea ca domeniu principal de activitate confectiile textile. In a doua etapa a privatizarii Dobromin, AVAS urma sa transfere in proprietatea privata doua mine functionale, situate pe raza localitatilor Ovidiu si Corbu, specializate pe extractia de calcar si dolomita.

Consortiul Comprest Util, eliminat abuziv de la privatizarea Dobromin

Autoritatea a publicat anuntul de privatizare in luna octombrie 2004. La masa negocierilor s-au inscris consortiul bulgaresc Alfa Kaolin, format din firmele Kaolin AD si Alfa Finance Holding, consortiul format din SC Metaleuroest SRL Campina, Elsid SA Titu, Asociatia salariatiilor Minerul Constanta si persoana fizica Gabriela Serban (inginerul geolog de la Dobromin SA), consortiul format din Comprest Util SRL, Convas Construct SRL, Coral SRL, Levant Maritime Service SRL, Transcontainer Europa SRL, Geominerali SRL si persoana fizica Radu Constantin, precum si firma belgiana Lhoist Industrie, unul din liderii mondiali din domeniul mineritului. In data de 19 noiembrie 2004, AVAS a incheiat procesul-verbal nr.2, prin care se anunta retragerea de la negocieri a firmei belgiene, in baza unei adrese depuse cu doua zile inaintea sedintei. Pe de alta parte, consortiul format in jurul firmei constantene Comprest Util SRL era eliminat de la negocieri, deoarece firma Coral figura in baza de date a AVAS ca avand un contract de vanzare-cumparare de actiuni la SC SSI-CTCE Tulcea reziliat datorita neindeplinirii unei clauze contractuale. Consortiul dobrogean a depus observatii la procesul-verbal, potrivit carora firma Coral nu a achitat pachetul de actiuni licitat la SC SSI-CTCE Tulcea, deoarece intre data semnarii contractului si data la care ar fi trebuit sa se faca plata, societatea tulceana a fost devalizata de conducerea ei.Acest caz a fost amplu mediatizat la nivelul anului 2000, iar creierul "afacerii", fostul director al FPS Dobrogea, Nicolae Matroz, a fost luat la intrebari de procurori. In ciuda acestor evidente, AVAS a eliminat consortiul format in jurul Comprest Util, continuand pentru o perioada negocierile cu firmele lui Tufan si consortiul bulgaresc. La o saptamana, bulgarii au fost si ei eliminati de la negocieri, fara ca AVAS sa invoce un motiv oficial. In aceste conditii, firmele lui Tufan si-au adjudecat pachetul de 99,97% din actiunile Dobromin, fara ca celelalte oferte sa fie deschise de reprezentantii comisiei de licitatie. Consortiul format in jurul firmei Comprest Util a contestat intregul proces de privatizare in instanta. Reclamantii spun ca AVAS a justificat eliminarea lor in baza prevederilor art.5 din Legea 137/2002, referitor la inrautatirea situatiei economico-financiare a unor societati privatizate anterior, ca urmare a neindeplinirii sau indeplinirii cu intarziere a obligatiilor asumate prin contractele de cumparare de actiuni incheiate cu FPS, APAPS sau AVAS. In cazul privatizarii la care participase firma Coral, autoritatea era aceea care nu-si onorase obligatiile contractuale, din moment ce pe hartie declara ca vinde o anumita baza de productie, iar in realitate oferea doar niste hale devalizate de oamenii lui Matroz. AVAS a interpretat eronat situatia Coral si s-a dovedit de o intransigenta totala, desi firma citata isi expusese situatia intr-o adresa remisa autoritatii, chiar in ziua semnarii procesului-verbal. Pe de alta parte, comisia de licitatie s-a aratat contrariant de transigenta cu firmele lui Tufan, care aveau pierderi considerabile in exercitiul financiar-contabil aferent anului 2003. Mai mult, Elsid SA Titu avea actiunile gajate in favoarea aceleiasi AVAS, insa comisia de licitatie a jucat cartea nestiintei. Ca si cum membrii acesteia nu ar fi fost angajatii AVAS-ului!

Mihai Tufan, omul retelei "Nufarul"

Mihai Tufan a devenit cunoscut opiniei publice, dupa o aventura esuata cu vedeta TVR, Andreea Marin. In mediul de afaceri, personajul s-a remarcat cu mai multe sanse de izbanda, de numele sau fiind legata soarta mai multor societati: Metaleuroest SRL Campina, Elsid SA Titu, Neptun SA Campina, Frontec SRL Bucuresti sau Electrocarbon SA Slatina. El a fost permanent favorizat de guvernul Nastase, poate si pentru faptul ca a intretinut relatii privilegiate cu grupurile de afaceri inculpate in dosarul RAFO. Apartenenta lui Tufan la increngatura mafiota constituita de VGB, Ovidiu Tender si Corneliu Iacobov (cunoscuta si sub denumirea "Reteaua Nufarul") devine stravezie prin intermediul unei afaceri prin care un pachet de 42,65% din actiunile Electrocarbon Slatina au fost preluate de rafinaria Darmanesti, plasate la RAFO si apoi, la Metaleuroest, firma lui Tufan. Intreaga afacere s-a derulat la inceputul anului 2003, cand RAFO a preluat actiunile de la Rafinaria Darmanesti, in baza unei creante net inferioare valorii de piata a actiunilor. In data de 22 ianuarie 2003, intre RAFO si Metaleuroest a fost semnat un contract de vanzare-cumparare prin care prima se obliga sa livreze combustibili in valoare de 26,7 miliarde de lei. In ciuda oricarei logici comerciale, vanzatorul a acceptat prin contract sa depuna o garantie pentru indeplinirea clauzelor, motiv pentru care a gajat in favoarea cumparatorului (Metaleuroest) tocmai pachetul de actiuni de la Electrocarbon, evaluat pe piata bursiera la aproximativ 12 miliarde de lei. La numai cinci saptamani de la semnarea contractului, firma lui Tufan a reclamat RAFO la Tribunalul Bacau si a obtinut un titlu executoriu, ca urmare a faptului ca societatea bacauana nu a manifestat nici un fel de opozitie. Prin aceasta aparenta de legalitate, reteaua Nufarul a transferat pachetul de actiuni de la Electrocarbon in portofoliul firmei lui Tufan. In mod suspect, in cele cinci saptamani, rafinaria importase cantitati importante de petrol prin Oil Terminal, astfel incat nu poate invoca lipsa materiei prime. Insa lucrurile erau aranjate din capul locului. Ca o dovada suplimentara, in aceeasi zi de 22 ianuarie 2003, intre RAFO si Metaleuroest a fost semnat si un contract de cesiune pentru o creanta de 224,7 miliarde de lei, pe care RAFO o avea de incasat de la Electrocarbon Slatina. Firma lui Tufan a preluat creanta in schimbul sumei de 40 de miliarde de lei si avea sperante ca aceasta datorie a societatii din Slatina sa fie convertita in actiuni, in baza unei ordonante de guvern, similara intr-un fel celei prin care toate furturile de la RAFO au fost trecute, sub semnatura lui Adrian Nastase, in carca AVAS-ului. Afacerea cu Metaleuroest se regaseste si ea in dosarul RAFO instrumentat de procurori, insa Mihai Tufan nu a fost inca citat la audieri, desi ar avea foarte multe de spus in aceasta cauza. Autoritatile trebuie sa aiba in vedere faptul ca gruparea VGB-Tender-Iacobov a acaparat, in conjunctie cu firmele controlate de Tufan, un segment strategic din industria Romaniei, prejudiciind firmele serioase si bugetul de stat.