Revoluţionarii şi neconstituţionalitatea Cum a tranşat Curtea Constituţională problema revoluţionarilor ridicată la Constanţa
Revoluţionarii şi neconstituţionalitatea: Cum a tranşat Curtea Constituţională problema revoluţionarilorPovestea a început odată cu dosarul cu numărul 34179/212/2009 al Judecătoriei Constanţa, în care Constantin Camburu a dat în judecată Statul Român prin Ministerul Finanţelor, dar şi Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din decembrie 1989. La un moment dat, omul a invocat excepţia neconstituţionalităţii prevederilor alineatelor 1 şi 2 al articolului 3 din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoluţiei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 (Legea nr. 341/2004). Concret, acesta susţinea că, prin Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, s-au acordat persoanelor care au participat la Revoluţia din 1989 titluri de revoluţionari, recunoscându-li-se astfel dreptul la onoare.
„Lipsă de diligenţă a titularului de drept"
Totuşi, spunea reclamantul, Legea nr. 341/2004 „permite doar preschimbarea titlurilor vechi, acordate în baza Legii nr. 42/1990, iar nu acordarea unor titluri noi, astfel încât persoanele care nu au solicitat din motive obiective acordarea de titluri de revoluţionar potrivit Legii nr. 42/1990 nu pot obţine titluri în baza Legii nr. 341/2004". La rândul lor, reprezentanţii Judecătoriei Constanţa au considerat că excepţia invocată ar avea un caracter întemeiat, aşa că au trimis dosarul la Curtea Constituţională. În faţa Curţii Constituţionale, Avocatul Poporului a apreciat că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, „deoarece nerespectarea termenelor instituite de Legea 42/1990 constituie o lipsă de diligenţă a titularului dreptului, ce nu poate fi invocată ca argument pentru a susţine încălcarea principiului nediscriminării". În urma deliberărilor, magistraţii Curţii Constituţionale au ajuns la concluzia că excepţia invocată de constănţean nu ar fi întemeiată: „Curtea a reţinut că nu constituie o discriminare faptul că, prin aplicarea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor lor interese subiective". Astfel, Curtea a decis să respingă ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate invocată de Constantin Camburu. Decizia Curţii este definitivă şi general obligatorie.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp