Rezistenta cladirilor, sub semnul destinului

Locatari printre ruinele din Peninsula

Cu toate ca municipiul Constanta nu se incadreaza in categoria oraselor care ar putea fi afectate grav de un viitor seism se impune luarea unor masuri in aceasta privinta * Profesorul universitar doctor Virgil Breaban, decanul Facultatii de Constructii din cadrul Universitatii "Ovidius", spune ca primele imobile la care trebuie intervenit sunt cele cu valoare arhitecturala, realizate in perioada 1900-1940 * Acestea se afla amplasate in principal in zona peninsulara si au rezistat la cutremure * Fundatiile de zidarie sunt asezate pe un teren sensibil la apa si pe masura ce retelele de canal s-au invechit, s-au produs mari acumulari de apa, ducand la cresterea panzei freatice * Fenomenul a afectat constructiile mai mult decat cutremurele * In unele dintre ele locuiesc si cateva familii, in ciuda pericolelor care le pandesc permanent

Desi municipiul Constanta nu se incadreaza in categoria oraselor care ar putea fi afectate grav de un viitor seism se impune totusi luarea unor masuri privind situatia sa. De fapt, care este stadiul actual al rezistentei imobilelor din orasul Constanta?Potrivit profesorului universitar doctor Virgil Breaban, decanul Facultatii de Constructii din cadrul Universitatii "Ovidius" Constanta, exista mai multe categorii de constructii. In primul rand, cele cu o valoare arhitecturala, realizate in perioada 1900-1940, in principal in zona peninsulara, care "au rezistat destul de bine la cutremure. Ele au probleme datorita unor carente de executie a fundatiilor intrucat atunci nu se folosea betonul armat. Fundatiile de zidarie sunt asezate pe un teren sensibil la apa si, pe masura ce retelele de canal s-au invechit, s-au produs mari acumulari de apa, ducand la cresterea panzei freatice. Fenomenul acesta a afectat constructiile mai mult decat cutremurele. O alta categorie o reprezinta cladirile realizate dupa cel de-al doilea razboi mondial care includ casele unifamiliale care, in general, nu au probleme grave din cauza cutremurelor, ci din cauza fundatiilor proaste proiectate de proprietari".Expertize degeaba"Blocurile de locuinte construite dupa anul 1960 constituie o alta categorie. Ele in general sunt intr-o stare buna. Au probleme de arhitectura, precum fatadele cenusii", a mai precizat prof.univ.dr. Virgil Breaban.Admitand faptul ca imobilele din municipiu nu au serioase probleme privind rezistenta la un posibil seism, se nasc totusi urmatoarele intrebari la care ar trebui sa raspunda autoritatile locale. Exista in momentul de fata un "program anual", asa cum prevede Ordonanta Guvernului nr.20/1994 aprobata prin Legea nr.82/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare? Potrivit articolului 6 din actul normativ mentionat mai sus "Cladirile de locuit multietajate, incadrate prin raport de expertiza tehnica in clasa I de risc seismic si care prezinta pericol public, se includ in programe anuale de actiuni privind proiectarea si executia lucrarilor de consolidare pentru reducerea riscului seismic, denumite in continuare programe anuale". Mai mult, la ce nivel este cunoscuta lista imobilelor deja expertizate? Care este estimarea costurilor lucrarilor de interventie (proiectare si executie consolidari)? Care sunt cladirile incadrate in primele clase de risc seismic?Purtatorul de cuvant al Inspectoratului de Stat in Constructii, Radu Damian, ne-a declarat ca exista intr-adevar un program "care s-a inceput inca de la Ordonanta nr. 20 din 1994". Mai apoi, intrebat in legatura cu aceste liste, Radu Damian a sustinut ca "sunt apreciative" intrucat proiectarea, expertizarea tehnica apoi solutiile stabilite fac parte dintr-un proiect de ansamblu care necesita o perioada de timp mai indelungata. Tot acesta a adaugat ca sunt 16 cladiri neasigurate, apoi 20 cu degradari semnificative si 40-45 de cladiri "la care trebuie intervenit", majoritatea fiind situate in peninsula.Ca vai de mama lorPe de alta parte, tot in zona peninsulara se gasesc cladiri vechi, deteriorate, cu probleme grave si care au nevoie urgenta de consolidari. Asa este cazul imobilului din strada Arhiepiscopiei, nr. 5 B incadrat in clasa 2 de risc seismic, S+P+1E, fara geamuri sau cu ele sparte. La acestea se adauga resturi de gunoi depozitate chiar in interior unde locuiesc mai multe familii. Una dintre acestea este familia Panait cu sapte copii si nepoti. Constanta Panait, in varsta de 47 de ani, mama celor sapte, ne-a marturisit ca locuiesc intr-o parte a cladirii, la subsol, in patru camere fara conditiile minime de existenta. "Mama, Bacan Maria, a ingrijit o batrana care a locuit aici si a avut contract de inchiriere. Dar s-a anulat. De acum sapte ani. Pai se mai face dreptate acum? Daca ai bani. Am facut cereri la primarie dar problema nu s-a rezolvat. Nu au case pentru noi. E teroare. Locuim aici, claie peste gramada". Intrebata daca nu ii este frica sa locuiasca aici aceasta ne-a raspuns: "Ne e frica, dar ce sa facem? Unde sa mergem?" Una din fiicele acesteia, Simona Gogoi, care are un baiat de zece ani, ne-a oferit un alt raspuns: "De ce sa iti fie frica? Daca e sa mori, mori! Tu ce crezi ca daca ai avere nu mori, ca daca ai palat, ce, nu mori?! Daca vine cutremurul si in palat si tot mori!"Un alt imobil intr-o situatie asemanatoare este cel din strada Traian nr. 4, care este marcat astfel "Pericol. Rugam ocoliti cladirea! Pericol de desprindere a unor bucati de zidarie sau cornise", dar nu este incadrat in nici o clasa de risc seismic. Pe aceeasi strada, la nr. 25 ne-a atras atentia o alta cladire care la randul ei nu este incadrata si care este intr-o stare proasta. Locatarii ne-au spus ca este nationalizata si ca nu exista nici un administrator sau sef de scara care sa ne dea mai multe informatii.O alta strada cu probleme este Nicolae Titulescu, mentionand aici cladirea de la nr.30 ce este lipita de sediul Directiei Corp Control sau cea de la nr.4. Pe strada Cristea Georgescu la nr. 4 am identificat o cladire abandonata, S+P+1E care, asa cum ne-a spus o femeie care locuieste de 30 de ani in zona, a fost cumparata de un italian, dar care nu a mai investit in ea. La toate acestea am mai adauga un exemplu, din strada Dimitrie Cantemir, nr.4 care ar trebui sa atraga de asemenea atentia autoritatilor.Prof. univ. dr. Virgil Breaban mai preciza ca exista o serie de cladiri noi sau restaurate in zona peninsulara care se disting, precum cea a Tribunalului sau Judecatoriei. Acestea contrasteaza insa cu imobilele darapanate, din care unele chiar nationalizate au fost lasate in voia sortii. Ceea ce este imperativ necesar in aceasta situatie este implicarea mult mai activa a autoritatilor in solutionarea problemelor cladirilor cu risc seismic precum si cooperarea oamenilor cu autoritatile.Nu putem respinge argumentul ca rezolvarea problemei dezbatute impune un actiune complexa. Intelegem ca aceste procese de identificare, expertizare apoi proiectare si executie a lucrarilor de interventie necesita timp si bani. Cu toate acestea, consideram ca trebuie sa se gaseasca un raspuns la toate intrebarile mentionate mai sus. Tocmai din dorinta de a face lumina in acest caz demersurile noastre vor continua, urmand ca intr-un numar viitor sa aducem mult mai multe informatii.