Ruinele Arhiepiscopiei

Tomisul, leaganul ortodoxiei romanesti

Istoria cetatii Tomis este marcata de perioade de inflorire si decadere * In secolele IV-VI au fost construite mai multe bazilici ce au o importanta mare pentru raspandirea crestinismului pe teritoriul tarii noastre * Putini stiu istoricul lor si locul unde se afla * Nestiinta se datoreaza in mare parte autoritatilor care nu se ocupa de aceste valori, ele fiind in paragina * Cand sunt intrebati de starea acestor monumente, cei responsabili paseaza vina de la unul la altul * Cei de la Patrimoniu spun ca vina este a celor de la Muzeul de Arheologie, cei de aici dau vina pe reprezentantii autoritatilor din teritoriu care nu aloca fondurile necesare lucrarilor de reabilitare * Nici macar Arhiepiscopia, condusa de Inalt Prea Sfintia Sa Teodosie, nu este interesata de aceste bazilici cu toate ca este vorba de istoria bisericii tomitane

Tomis, Constanta de azi, a fost infiintat de colonistii greci de origine ioniana, in a doua jumatate a secolului VI I.Hr. si a devenit in secolul II dupa Hristos, in mod oficial, capitala Pontului. Aici colonistii greci au gasit o numeroasa populatie geto-daca, cu care faceau comert, iar aceasta populatie si-a adus o importanta contributie in viata economica a orasului, influentand pe noii veniti chiar si in vorbirea limbii grecesti cu elementele lingvistice locale. La sfarsitul secolului I I.Hr., cand a fost exilat in Tomis poetul Ovidiu, acest oras facea parte din Imperiul roman, cunoscand apoi o dezvoltare atat de mare, incat cu timpul, a ajuns sa fie socotit cel mai activ centru economic, social si cultural din aceste parti, fiind numit in inscriptiile timpului "prea stralucitul oras al tomitanilor". Incursiunile popoarelor migratoare, care au tulburat linistea Dobrogei, au pricinuit pagube mari si Tomisului, astfel ca in jurul anului 680, dupa Hristos, zidurile orasului au ramas aplecate intru naruire".Ortodoxia romaneasca isi are radacinile in DobrogeaSituatia infloritoare a crestinismului din Dobrogea si existenta a numerosi crestini tomitani in secolul III, in urma venirii Sfantului Apostol Andrei in aceste parti, a determinat o fireasca si importanta organizare bisericeasca cu centrul la Tomis. Centrul ecleziastic din Tomis, care este considerat cel mai vechi de pe pamantul tarii noastre, a purtat, pe rand, titlul de episcopie, arhiepiscopie autocefala si chiar de mitropolie, de care au depins 14 scaune episcopale. Aceasta organizare bisericeasca dobrogeana a determinat construirea mai multor bazilici, din care o parte au fost scoase la lumina de sapaturile arheologice. Bazilica, al carei nume sta la originea cuvantului biserica, a fost la inceput un edificiu cu caracter laic: in epoca elenistica, o sala din Palatele regale; in epoca romana, principalul loc pentru judecarea proceselor de instruire a cetatenilor orasului in diverse probleme; iar apoi, forma sa, cu unele modificari, devine caracteristica lacasurilor de cult. Secolul VI, pana aproape de sfarsitul lui, poate fi considerat un timp de liniste si o noua perioada de inflorire pentru Tomis, datorita imparatilor Anastasiu si Justinian, care au reusit sa mentina pentru mai mult timp ordinea la Dunare. In aceasta perioada la Tomis se construiesc bazilici noi si se reconstruiesc altele vechi pentru satisfacerea nevoilor religioase ale crestinilor, al caror numar crescuse foarte mult. Dintre toate descoperirile facute pana in prezent in vechiul Tomis, bazilicile prezinta o mare importanta. Arheologii au scos la lumina patru situate in diferite locatii. In partea de vest a cetatii Tomis, pe locul fostei gari din Constanta, (in locul unde se afla acum Prefectura) s-au descoperit doua bazilici crestine construite in secolele V-VI. Specialistii cred ca aceste bazilici au fost construite in acest loc si nu in centrul cetatii, in primul rand pentru ca aici era spatiul liber la vremea respectiva si in al doilea rand pentru ca in acest sector al orasului existau, in acea perioada, cuptoare de caramida, material absolut necesar pentru astfel de constructii. Prima este numita "bazilica mare", acest edificiu crestin fiind considerat, cel mai mare in Dobrogea: cu o lungime, cu absida cu tot, de 48,10 metri si o latime de 23,45 metri. Interiorul se compunea din altar si naos, impartit de coloane in trei nave. Unii cercetatori inclina sa creada ca avea tribune si atrium. Sub altar avea o cripta mare in forma de cruce, cu sapte incaperi si acoperisuri in forma de calota, care, probabil, ca au adapostit moastele unor martiri tomitani. Naosul a fost pavat cu caramida, iar altarul, probabil, cu marmura. Avand in vedere proportiile si forma deosebita a criptei de sub altar, precum si dimensiunile foarte mari ale acestei bazilici, se crede, pe de o parte, ca acest edificiu crestin a fost construit pe locul altuia mai vechi, iar pe de alta parte, ca a fost bazilica episcopala si chiar necropola. A doua bazilica numita "bazilica mica", aflata nu departe de prima, are o latime de 18,80 m, iar lungimea nu se cunoaste exact din cauza ca in partea de est nu s-a dezvelit decat o treime a ei. Dupa regula dimensiunilor, se crede, totusi, ca lungimea ei ar fi fost de circa 35 m. Construirea acestor doua bazilici aproape una de alta si langa calea de acces intre Callatis si Tomis ne poate duce cu gandul ca ar fi putut exista o legatura subterana intre ele. Aceasta cale de comunicare subterana putea fi posibila si chiar necesara in acea perioada de navaliri straine peste pamantul dobrogean. A treia bazilica a fost descoperita in fata portii portului Constanta. Initial, a avut, probabil, o singura nava, cu o latime de 8,70 metri si a fost construita in secolele V-VI in interiorul unei cladiri mari, avand si doua siruri de incaperi adiacente inegale. Se banuieste ca a fost construita in doua etape. Ar parea ca este vorba de o resedinta episcopala. A patra bazilica se afla in curtea Scolii generale numarul 2, in apropiere de faleza portului. Datorita noilor constructii, acest edificiu paleocrestin a suferit distrugeri mari, iar o parte din el se afla si acum sub fundatiile liceului. Pare a fi una din bazilicile mari ale Dobrogei, cu elemente arhitectonice deosebite. Arheologii au descoperit urme de pardoseli in mozaic, cu placi mici din marmura, de forma dreptunghiulara de diferite culori. La aceasta bazilica s-a cercetat numai cripta asezata inspre altar cu nise si scara de acces spre vest. Se crede ca aceasta bazilica ar fi mai veche decat celelalte trei, construita probabil in secolul IV. Unii cercetatori presupun ca in acest edificiu crestin ar fi avut loc conflictul pe tema credintei dintre neinfricatul episcop tomitan Bretanion si imparatul Valens, despre care Sozomen in Istoria sa bisericeasca (VI, 21)Importanta bazilicilorBazilicile din Tomis sunt importante monumente de arhitectura care demonstreaza impamantenirea stilului roman de constructie, puterea economica a localnicilor din acel timp si omogenizarea populatiilor eterogene si indigene prin crestinare, caci asa cum spune Fericitul Ieronim pentru vremea aceea: "Figurile Scythiei Minor se incalzesc de caldura credintei, hunii invata Psaltirea, gotii blonzi si rosiatici se imbulzesc in bisericile-corturi". Bisericile noastre au preluat forma de corabie si de cruce traditionala a acestor edificii paleocrestine. Episcopii tomitani au participat la sinoadele ecumenice si au avut grija sa pastreze credinta dreapta. Ei au avut o contributie importanta si la ridicarea, transmiterea si afirmarea stilului roman-bizantin la bazilicile din aceste locuri. Existenta mai multor bazilici, unele chiar apropiate intre ele, cum sunt cele din Tomis dovedeste cu prisosinta raspandirea rapida a crestinismului precum si organizarea sa.Ignoranta desavarsita din partea autoritatilorChiar si un necunoscator in ale istoriei sau ale religiei isi poate da seama de importanta pe care o au aceste bazilici. In afara de cativa istorici si arheologi pasionati de ceea ce fac, cei care primesc lefuri pentru a avea grija de astfel de monumente stau prin birouri si nu stiu decat sa dea din umeri atunci cand sunt intrebati starea lor si de masurile ce ar trebui luate pentru conservarea lor. Singura scuza a celor ce ar trebui sa se ocupe de aceste descoperiri arheologice este lipsa de fonduri. Daca acestia s-ar interesa, ar afla de fonduri alocate de Uniunea Europeana pentru proiecte de restaurare si conservare si ar gasi raspuns la aceste intrebari. Dar e mult mai comod sa dai vina pe altcineva decat sa incerci sa te ridici din birou si sa incepi sa bati coclaurile. Nici macar Arhiepiscopia Tomisului, condusa de Inalt Prea Sfintia Sa Teodosie, nu este interesata de soarta acestor bazilici cu toate ca reprezentantii ei nu scapa nici un prilej sa aminteasca de vechimea crestinismului in Dobrogea si de numarul mare de biserici care s-au construit in ultima perioada. In timp ce alte popoare profita de orice bolovan ce se banuieste ca a avut legatura cu vreun eveniment istoric, in Dobrogea o multime de ruine de o mare insemnatate zac in mormane de balarii. Singurii care le mai "viziteaza" sunt copiii care se joaca printre ele simtind parca mirosul istoriei ce iese din aceste ziduri.