Rusia, interesata de Canalul Bastroe

Marile Puteri cu ochii pe delta

De ceva vreme Romania are probleme cu Ucraina, indeosebi in ceea ce priveste actiunile prin care acest stat intentioneaza ca Bratul Chilia sa devina navigabil pentru navele maritime de mare tonaj, prin adancirea si largirea canalului Bastroe * In demersurile sale, Ucraina gaseste sprijin si este incurajata de Rusia pentru a internationaliza Bratul Chilia * Permanent Rusia, apoi URSS, a urmarit sa asigure un control exclusiv asupra navigatiei pe Bratul Chilia si sa devina stapana absoluta a celui mai important brat al Deltei * O analiza sumara a capacitatii Rusiei Europene de a trimite si de a primi marfuri pe cai maritime arata ca ea se gaseste intr-o situatie deosebit de grea, fiind obligata ca o buna parte a marfurilor sa fie operate in porturile ucrainene de la Marea Neagra

Problema Dunarii a fost si a ramas o chestiune importanta pentru Europa de dupa razboiul din Crimeea. Istoria este plina de evenimente care marcheaza disputa dintre statele vest-europene si Rusia, mai tarziu URSS, pentru a o tine departe de aceasta artera vitala a continentului, Dunarea, dar si de zbaterea vecinului nostru de la rasarit pentru a deveni putere danubiana. A prezenta, chiar si sumar, aceste evenimente ar necesita prea mult spatiu si nu acesta este scopul randurilor de fata.Ne intereseaza prezentul si vedem ca cei care au mostenit defuncta URSS nu se deosebesc cu nimic in ambitia lor de a controla si stapani gurile Dunarii, ba din contra, dovedesc si mai multa rigiditate si o totala nerespectare a normelor dreptului international. Ma refer la vecinul pe care-l avem la Est dupa anul 1999, Ucraina, si istoria l-a facut stat danubian.Litigiul pe care-l avem cu Ucraina la Marea Neagra privind pretentiile ei absurde ca Insulei Serpilor, o stanca arida si fara viata careia URSS i-a acordat, in mod ilegal, ape teritoriale de 12 mile marine, sa i se atribuie si platoul continental, a fost trimis spre solutionare Curtii internationale de Justitie de la Haga. Si la Dunare avem probleme in disputa cu Ucraina. Recentele actiuni intreprinse de acest stat prin care intentioneaza ca Bratul Chilia sa devina navigabil pentru navele maritime de mare tonaj, prin adancirea si largirea canalului Bastroe, pune in pericol intregul sistem ecologic al Deltei Dunarii.Ceea ce surprinde este faptul ca Ucraina in actiunile sale de pe Bratul Chilia nu tine deloc seama de reactia statelor danubiene, si nu numai, cat si a multor organizatii ecologice nationale si internationale care-i cer sa nu puna in pericol habitatul Deltei Dunarii.Rusii vor sa controleze bratul ChiliaCe determina aceasta siguranta in actiune a Ucrainei? Cine o sprijina si-i asigura protectie cand insasi SUA nu agreeaza actiunile ei? Deja se stie ca Rusia aproba actiunile danubiene ale Ucrainei.Este intamplator ca Ucraina gaseste sprijin si este incurajata de Rusia pentru a internationaliza Bratul Chilia in vederea navigatiei navelor maritime de mare tonaj pe aceasta artera a Deltei Dunarii? Ce determina Rusia sa sprijine Ucraina in aceasta actiune pe care intreaga Europa o dezavueaza? Iata intrebari la care incercam sa raspundem.Permanent Rusia, apoi URSS, a urmarit sa asigure un control exclusiv asupra navigatiei pe Bratul Chilia, sa devina stapana absoluta a celui mai important brat al Deltei, care are cel mai mare debit de apa si ale carui aluviuni acopera cu nisip si ameninta de multi ani blocarea canalului Sulina. Daca acum Rusia nu mai este "actor" la gurile Dunarii nu inseamna ca interesele ei s-au micsorat in aceasta zona si nu lucreaza cu perspectiva, sprijinind Ucraina in acest sens.Vom intelege insa mult mai bine esenta acestui sprijin daca privim cu atentie interesele maritime si fluviale ale Rusiei.In primul rand, sa evidentiem caile de acces maritime ale Rusiei Europene spre Oceanul planetar.In nord, la Marea Barents are portul Murmansk, iar la Marea Alba Arhanghelskul, porturi mari, dar dependente de clima aspra polara si destul de indepartate de zonele cu resurse economice importante.Este nevoie de cai practicabileIn vest, Rusia are acces maritim prin Marea Baltica si Marea Neagra. Dar situatia Rusiei la Marea Baltica, in prezent, este deosebit de grea. A pierdut principalele porturi ale tarilor baltice: Talin, Riga, Leispja, si Klaipeda, ramanand doar cu Sankt-Petersburgul care, desi este legat prin sistemul fluvial cu Volga, are impedimentul ca aceste comunicatii fluviale jumatate din an sunt inghetate, deci impracticabile.Nici la Marea Neagra situatia nu este mai buna. Din cele 19 porturi maritime si 5 fluvio-maritime cat avea URSS, nu i-au mai ramas decat 3 si numai unul de categoria I, Novorossiiskul, a carui capacitate de incarcare-descarcare a marfurilor este de numai o treime fata de portul Constanta, Tuapse si Soci sunt porturi mici si destinate, in special, traficului turistic. Aici, in Marea Neagra, Ucraina este intr-o pozitie net avantajoasa, avand 13 porturi maritime si trei fluvio-maritime pe Dunare, respectiv Reni, Izmail si Chilia.Aceasta analiza sumara a capacitatii Rusiei Europene de a trimite si de a primi marfuri pe cai maritime ne arata ca ea se gaseste intr-o situatie deosebit de grea si care greveaza economia sa, fiind obligata ca o buna parte a marfurilor sa fie operate in porturi straine, respectiv ucrainene in Marea Neagra.Poate ramane Rusia fara reactie la aceasta situatie?Bineinteles ca nu! Sunt convins ca are strategii pentru termene scurte, dar si pentru perioade mai indepartate, strategii care vizeaza toata gama mijloacelor legale si nelegale, pasnice si militare pentru a iesi cat mai repede din aceasta situatie care o dezavantajeaza din punct de vedere maritim, pentru a depasi implicatiile negative economice si militare ce rezulta din putinatatea litoralului maritim si a porturilor pe care le are acum la Marea Neagra si Marea Baltica.Desi Rusia nu mai este stat danubian, interesele ei pentru avantajele geostrategice pe care le ofera Dunarea nu au scazut. Nu poate uita istoria celor peste 130 de ani cand a stapanit Basarabia si era un actor principal in politica danubiana, iar pentru controlul gurilor Dunarii putea exercita presiuni politice si economice asupra tarilor din centrul Europei. Faptul ca inca mai este membra in Comisia Dunarii ne arata ca nu a renuntat la a-si spune cuvantul in problemele acestui fluviu.Cat priveste persistenta cu care sprijina pe separatistii din Transnistria, demonstreaza ca vede in acest teritoriu, foarte apropiat de gurile Dunarii, o posibilitate ca intr-un viitor nu prea indepartat sa execute un rol insemnat in toata problematica danubiana.Cu argumentele prezentate mai sus cred ca se poate justifica, cel putin prin prisma problematicii maritime si fluviale, de ce Rusia sprijina Ucraina in intentiile sale de a face din Bratul Chilia o artera internationala de navigatie, actiune care are mare impact negativ si asupra ecologiei Deltei Dunarii.