Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
20:42 24 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Satul Luminita groapa de dejectii a RAJA

ro

07 Nov, 2003 00:00 2172 Marime text

Camioane cu sute de tone de fecale traverseaza zilnic orasul

De peste jumatate de an, autobasculante grele incarcate cu o substanta dubioasa circula zilnic prin Constanta * Mirosul pestilential degajat de aceste camioane care circula fara a avea benele acoperite a scos din minti locuitorii cartierului Kilometrul 5 * In timpul verii cand vantul batea din sector estic, mirosul greu se putea simti pana in soseaua Constanta -Mangalia, in zona bifurcatiei Cumpana * Cetatenii din cartierul respectiv nu stiu ce anume transporta camioanele respective * Ei sunt hotarati sa blocheze drumurile de acces ale camioanelor, mai ales ca din aceste masinii se mai scurge din bene si pe strada mizerie * Reporterii Ziua de Constanta au descoperit ca marfa otravitoare provine de la statia de epurare a apelor menajere din zona Constanta-Sud * Cativa reporteri de la Departamentul Investigatii au supravegheat zile intregi zona surprinzand imagini de-a dreptul socante * In apropierea cartierului zac sub cerul liber sute de tone de fecale, denumite de oficialii de la RAJA namol mineralizat * Urmarind transporturile a fost identificat si locul unde sunt aruncate aceste reziduuri * In vecinatatea localitatii Luminita exista o groapa de reziduuri unde camioanele urmarite de noi descarca incarcatura otravitoare * Groapa este administrata de o societate cu capital german # Nimeni din cei in tema nu a vrut sa ne spuna amanunte despre administratorii gropii * Cu toate ca se spune ca namolul mineralizat este conservat in saci de plastic, la fata locului noi am descoperit altceva * Cei de la RAJA afirma ca namolul respectiv nu ar fi toxic, dar nu au explicat de ce abia dupa 11 ani de zile acesta ar putea fi folosit ca potential ingrasamant * Surse neoficiale sustin ideea ca aceste namoluri ar contine metale grele, in acest caz namolul devenind impropriu folosirii ca ingrasamant in agricultura * Daca va fi folosit totusi ca ingrasamant, se pot produce grave mutatii genetice # Cei de la Garda de Mediu Constanta au luat cunostinta telefonic de acest lucru de la reporterii Ziua de Constanta * Ca de obicei, Maria Buzea ne-a cerut o informare scrisa, nefiindu-i de ajuns amanuntele date prin telefon si pe care spunea ca le noteaza * Cei de la RAJA spun ca ar fi fost trimise probe de namol la Bucuresti pentru analize deoarece la Constanta nu exista aceasta posibilitate

De mai bine de sase luni de zile, un miros greu si insuportabil putea fi sesizat de oricine trecea in drum spre statiunile din sudul Litoralului, mai precis in sectorul cuprins intre bifurcatia spre localitatea Cumpana si intrarea in orasul Constanta. Mirosul greu adus de vantul din sector Estic era mai puternic decat cel al unui cadavru aflat in stare avansata de putrefactie. Nimeni insa nu stia de unde si ce anume putea degaja acest miros greu care efectiv otravea aerul. Si asta pana acum cateva saptamani...

Camioane galbene cu incarcatura mizerabila

In urma cu trei saptamani, am primit la redactie mai multe sesizari ale unor cetateni care locuiesc in cartierul KM 5, conform carora camioane de culoare galbena incarcate cu un soi de pamant foarte rau mirositor traverseaza cartierul de blocuri spre o directie necunoscuta. De fiecare data cand sunt observate camioanele, oamenii care locuiesc de-a lungul traseului acestora, au grija sa se anunte cu mare rapiditate intre ei pentru ca sa-si poata inchide bine usile si ferestrele sau ca sa-si adune rufele puse la uscat. Azi asa , maine asa, a trecut o luna, doua trei si asa mai departe, pana cand oamenii nu au mai rezistat, fiindu-le teama pentru sanatatea lor si a copiilor lor. Mitul tesut in jurul acestor transporturi a fost deslusit de reporterii cotidianului nostru. La fata locului am stat mai intai de vorba cu cei care initial ne-au contactat telefonic la redactie. Parcurgand etapele urmatoare, am reusit sa aflam ca aceste camioane ieseau din curtea statiei de epurare aflata la cativa kilometri departare de cartierul Km 5, in directia S-E. Statia de epurare respectiva care apartine de Regia Autonoma Judeteana de Apa Constanta, este inconjurata cu garduri inalte de beton, printre care nu se prea poate observa mare lucru. Zona izolata in care se afla dispusa statia de epurare se afla in afara orasului, imprejurimile fiind flancate de dealuri de pamant si munti de gunoaie. Sute de tigani scormonesc zona in permanenta in cautarea fierului vechi. Mai mult de 100 de cai lasati liberi pasteau linistiti de-a lungul caii ferate care inconjoara prin vest statia de epurare. Mergand de-a lungul gardului de beton am ajuns dintr-o data intr-o zona in care nu mai puteam respira din cauza mirosului pestilential care razbatea de dupa gard. La numai trei sute de metri vizavi de acest loc se afla rezervoarele de combustibil ale Oil Terminal, si cateva stane de oi presarate prin valea pe unde trece linia ferata catre Portul Constanta. In locul unde mirosul era de nesuportat ne-am oprit si ne-am catarat pe gard. Acolo se afla un morman imens de material cu o densitate apropiata cu cea a unei paste, sursa principala a mirosului. Printr-un ajutaj metalic prevazut cu o pompa de tip melc, se extragea acel namol puturos dintr-un rezervor aflat intr-o cladire de beton. Mormanul de namol se afla in aer liber, iar undeva la aproximativ o suta de metri se putea zari un mic depozit de astfel de substanta expus factorilor atmosferici. Un incarcator frontal tip Vola era in asteptare. Trei camioane galbene goale se aflau parcate in interiorul curtii in asteptarea incarcarii. Dupa ce am efectuat o serie de fotografii am parasit zona strecurandu-ne printre zecile de tigani cautatori de fier vechi. Dupa toate acestea am concluzionat ca de fapt namolul respectiv este un fel de extractie de fund din bazinele decantoare in care se efectueaza epurarea apelor menajere din orasul Constanta. In mod normal acest gen de namol intra intr-un asa zis proces tehnologic prin care se extrage, se usuca si se depoziteaza in locuri bine alese si protejate.

Drumul otravit

Daca am aflat sursa de poluare olfactiva a urmat dupa aceea sa cunoastem si unde se duc aceste transporturi rau mirositoare. Primi care ne-au dat informatii pretioase despre aceste lucruri au fost chiar paznicii. Erijandu-ne in niste potentiali cumparatori ai reziduurilor, sub motivul ca am fi stiut ca acolo gaseam un bun ingrasamant natural, ne-am prezentat la poarta statiei de epurare. Aici, doi paznici ne-u spus ca namolul nu este deloc bun pentru agricultura, ca este toxic, rau mirositor, si ca de acolo este dus in camioane direct la groapa de la Luminita. Tot acolo am aflat ca abia dupa zece ani de zile se va incerca reciclarea acelui namol si folosirea lui ca ingrasamant natural in agricultura. Dupa dialogul fructuos cu paznicii am plecat spre Luminita urmarind un camion galben care tocmai iesea de pe poarta statiei. In acest fel am reusit sa identificam si traseul acestor camioane incarcate cu mizerie. Cum era si de asteptat, camionul de culoare galbena, care nu era prevazut nici macar cu o prelata cu care sa fi acoperit incarcatura din bena, traversa nestingherit zonele dens populate din cartierele constantene.

Satenii din Luminita sub agresiunea LaFarge si RAJA

Traseul cuprindea strazile Mugurului, soseaua Mangaliei , bulevardul Aurel Vlaicu, varianta spre Ovidiu, satul Lumina, periferie Navodari, si apoi, punctul terminus, localitatea Luminita. Aici, camionul a intrat intr-o zona unde inainte fusese o cariera de calcar. In plan departat se putea vedea combinatul Lafarge. Perimetrul unde sunt descarcate reziduurile este inconjurat cu garduri din sarma ghimpata. Acolo am observat mai multe rampe de beton folosite pentru bascularea directa a namolului in groapa din fosta cariera. Pe rampe si pe drumurile de acces catre acestea predomina acelasi namol rau mirositor. La fel ca si in preajma statiei de epurare, mirosul greu ne-a creat din nou stari intense de voma. Jos in groapa, namolul era depozitat in mormane si se afla in aer liber expus intemperiilor, adica ploi, vant, soare, etc. Pe partea dreapta a gropii fostei cariere de calcar se afla la o mica distanta lacul Corbul, si cateva crescatorii de peste. La parasirea locului respectiv camionul galben avea rotile pline cu namol pe care l-a transportat astfel cativa kilometri buni pe drumul de intoarcere spre Constanta. La o distanta infima de locul respectiv se afla comuna Luminita, localitate in care poluarea exploatarii LaFarge a facut ravagii, iar acesteia i se mai adauga acum si pericolul prezentat de namolul depozitat in groapa din cariera. Am incercat in zadar sa aflam cine este proprietarul asazisei gropi de gunoi ecologice, dar nimeni nu a reusit sa ne dea un nume cert. In schimb toti cei chestionati de noi, adica primari, oficiali ai RAJA, ai Garzii de Mediu, ne-au spus ca este vorba de o societate cu capital german.

De-a va-ti ascunselea

I-am contactat pe cei de la Garda de Mediu Constanta, Comisarul Sef al Garzii de Mediu Maria Buzea, care dupa ce si-a notat constiincioasa (sau macar asa ne-a spus in timp ce discutam la telefon) toate cele semnalate de noi, ne-a spus la sfarsit ca mai bine i-am trimite o adresa scrisa, si abia dupa aceea ne-ar da un raspuns oficial. Cum acest gen de raspunsuri stim din experienta ca vin cu mare intarziere, de genul zilelor sau chiar al lunilor in cele mai fericite cazuri, am lasat-o pe doamna Buzea sa se sesizeze singura din ziar. In schimb, cei de la RAJA au fost mult mai prompti in raspuns. Tot telefonic le-am spus despre ce este vorba, si numai in maxim o ora am si primit raspunsurile de care aveam nevoie. Astfel, in opinia RAJA, zilnic se colecteaza peste 100 de tone de "namol mineralizat" sau deshidratat care are aceeasi consistenta ca pamantul". In schimb un raspuns ne-a cam pus pe ganduri. Cica analizele efectuate in probele de namol nu ar fi scos in evidenta existenta unor substanta toxice. Si asta in contextul in care tot RAJA spune ca "au fost trimise la Bucuresti o serie de probe pentru analize, deoarece la Constanta nu exista un laborator specializat, si ca rezultatele nu ar fi fost inca primite". Asta inseamna ca nu ar fi trebuit sa spuna ca nu exista substante toxice de vreme ce nu ar avea rezultatele analizelor. In acelasi context, surse din cadrul RAJA care doresc sa-si pastreze anonimatul, au afirmat ca acel namol ar contine nu se stie cum cantitati importante de metale grele. In sprijinul acestor informatii vine chiar aprecierea oficiala a RAJA conform careia timp de 11 ani namolul trebuie pastrat in groapa , zisa, ecologica de la Luminita, si abia dupa aceasta perioada sa poata fi folosit eventual ca ingrasamant in agricultura. Fata de existenta acelor metale grele, specialistii spun ca folosirea acestui namol in agricultura poate provoca mutatii genetice. Pe langa aceste aspecte mai exista si posibilitatea clara ca in componenta acestui namol sa intre si foarte multi germeni patogeni, microbi etc. Mirosul greu imprastiat in aer se aseamana foarte mult cu hidrogenul sulfurat degajat de materia aflata in descompunere. Vantul poate purta ca in multe cazuri germenii patogeni in aerul respirat de populatie, astfel ca o consecinta cazurile de imbolnaviri suspecte sa creasca in ritm agravant. Si oricum, oamenii, locuitorii, asimileaza asemenea mirosuri pestilentiale cu boli din cele mai grele si mai rare. De aceea, locuitorii din cartierul Km 5 spun ca daca nu vor inceta aceste gen de transporturi, vor bloca efectiv drumurile acestor camioane. Intrebarea este totusi, de ce factorii responsabili nu au luat in vedere faptul ca mai simplu era ca aceste transporturi sa se fi efectuat cu utilaje specializate inchise ermetic din care sa nu razbata mirosurile reclamate de populatie. Si totodata, in privinta Statiei de Epurare, ar fi fost mai elegant sa se fi prevazut un sistem de acoperire al instalatiei care acum se afla in aer liber si din care curge in permanenta acel namol infect. In ceea ce priveste asazisa groapa ecologica de la Luminita, despre care autoritatile spun ca acolo namolul este protejat de intemperii in saci de plastic, situatia sta chiar invers deoarece la fata locului, am vazut cu totul altceva. De fapt se pare ca daca totusi se demonstreaza existenta metalelor grele in acest namol dezastrul ecologic va afecta tot zona Luminita si lacurile din jur, iar in timp poate chiar Constanta.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii