Scufundări la Centrul de Scafandri Comandor Daniel Căpăţînă - „Ultimul barem pentru scafandrii de mare adâncime“ (galerie foto + video)

Centrul de Scafandri din Constanţa organizează, în perioada 9-13 noiembrie, în Laboratorul Hiberbar, o activitate de scufundare simulată, pentru a-i antrena pe scafandrii de mare adâncime şi pe tehnicienii de scufundare. Scufundarea se va face în condiţii similare pentru adâncimea de 50 de metri din adâncul mării.
 
Acţiunea a început luni, prin presurizarea atmosferei din barocameră în care se află echipa de scafandri, conform unui algoritm bine stabilit, care a durat câteva zeci de ore. În toată această perioadă, tehnicienii au asigurat, 24 de ore din 24, condiţiile optime pentru simularea coborârii până la adâncimea planificată, precum şi o serie de teste de barofuncţie, de oxigen şi de narcoză.
 
„Activitatea de scufundare în cadrul Centrului de Scafandri, respectiv în Laboratorul Hiperbar, se înscrie în pregătirea specială care se execută pentru scafandrii de mare adâncime. Ea devine, de fapt, un ultim barem pentru scafandrii de mare adâncime. Este ultima activitate pe acest an de scufundare complexă, urmând ca la anul să desfăşurăm încă o activitate de scufundare în saturaţie. Acest gen de scufundare se execută pentru a testa şi a mări în acelaşi timp numărul scafandrilor de mare adâncime care pot executa astfel de misiuni în mare şi în laboratorul propriu. Sunt una sau două activităţi de scufundare, pentru că necesită şi un grad complex de pregătire a acestei activităţi şi, în plus, scafandrii care vor face asemenea activităţi de scufundare trebuie să parcurgă alte etape de pregătire în vederea intrării în saturaţie“, a declarat comandantul Centrului de Scafandri, comandor Daniel Căpăţînă.
 
Aceasta este cea de-a doua scufundare simulată în saturaţie realizată de la începutul anului în Laboratorul Hiperbar al Centrului de Scafandri din Constanţa. Acţiunea urmăreşte îndeplinirea mai multor obiective: antrenarea scafandrilor de mare adâncime, a operatorilor de barocameră şi a tehnicienilor de scufundare pentru realizarea unor lucrări subacvatice la mare adâncime, testarea la presiune a echipamentelor şi aparatelor de scufundare, testarea procedurilor de tratare a accidentelor de decompresie şi asigurarea suportului tehnic pentru prepararea amestecurilor de gaze pentru scufundări cu aparate cu circuit deschis, închis şi semiînchis şi pentru scufundări în saturaţie.

„Noi avem o vorbă: «Rutina poate să ucidă!»“

Echipa din barocameră este formată din patru scafandri. Doi dintre ei au vorbit despre misiunile de până acum, despre riscuri şi despre ce înseamnă mai exact meseria de scafandru.
 
„De-a lungul carierei, pot să spun că am participat la numeroase misiuni. În general, au fost misiuni din cadrul Armatei şi am fost implicat în diferite căutări, dar au mai fost misiuni inclusiv în legătură cu obiective civile din economia naţională. Am o experienţă de 24 de ani. Am avut misiuni şi în afara României, în Maldive, în America, asta e una dintre părţile plăcute ale meseriei de scafandru. Noi avem o vorbă: «Rutina poate să ucidă!». De aceea, întotdeauna luăm în serios orice scufundare“, a precizat maistrul militar Constantin Grosu.
 
Acesta a continuat, spunând că nu există diferenţe între scafandrii militari şi cei civili.
 
„În cadrul unităţii noastre, nu este nicio diferenţă între un scafandru militar şi un salariat civil. Lucrăm împreună, suntem ca o familie. În general, trebuie să fim foarte uniţi, pentru că depindem unul de altul, avem încredere unul în altul, astfel, facem o echipă“, a adăugat Constantin Grosu, aflat în barocameră.
 
„Am făcut o scufundare de antrenament, în condiţii normale, la 54 de metri adâncime. Corpul s-a învăţat la această adâncime. De atâta timp... Este o presiune mare, dar deja sunt învăţat cu presiunea mare. Am participat la multe misiuni, internaţionale, naţionale, în Marea Neagră, pe lacuri de munte, în baze de antrenament. Cele mai dificile sunt acelea din lacurile de acumulare, unde apa este foarte rece, iar vizibilitatea e redusă de cele mai multe ori. Una dintre scufundările dificile a fost în lacul Vidraru, acum câţiva ani. Experienţa a fost înfricoşătoare, din cauza vizibilităţii reduse. Această experienţă (n.r. - din barocameră) nu seamănă cu cea din Marea Neagră. Este doar antrenament. E diferit. Acolo (n.r. - în Marea Neagră) oricând poate apărea ceva neprevăzut. O altă misiune dificilă a fost la tragedia de pe lacul Siutghiol. Am intervenit la ora 4 dimineaţa pentru scoaterea unei victime din elicopter şi am avut probleme cu vizibilitatea, apa era rece. De fiecare dată este o stare aşa de..., însă scafandrii asta trebuie să facă. Pentru asta sunt pregătiţi. Misiunea a fost îndeplinită. Sunt scafandru civil de 16 ani“, a povestit salariatul civil Marius Daniel Răsoiu, din cadrul echipei aflate în barocameră.

 
Centrul de Scafandri este singura instituţie din România abilitată să breveteze scafandri şi să organizeze forme de pregătire şi atestare a personalului tehnic care asigură scufundările şi lucrările în imersiune.
 
Laboratorul Hiperbar al acestei unităţi a înregistrat recordul naţional de scufundare simulată, în anul 1984, când patru scafandri militari au atins adâncimea de 501 m, după cinci zile de compresie.
 
Trebuie menţionat că o scufundare în simulatorul Centrului de Scafandri are o durată de câteva zile, în funcţie de adâncimea la care se efectuează scufundarea. În cazul de faţă, scafandrii au intrat luni în barocameră. Timp de trei zile, presiunea în barocameră a fost adusă treptat la 5 bari, adică presiunea apei de la adâncimea de 50 de metri. Ieri a fost introdusă apă de mare în incinta de scufundare, unde scafandrii au intrat echipaţi în costumele de scufundare, respirând un amestec special. După scufundarea propriu-zisă, scafandrii au revenit în barocameră, unde presiunea va fi adusă treptat la presiunea atmosferică. Depresurizarea se preconizează a se finaliza sâmbătă, când scafandrii vor părăsi barocamera.