Solicitările clanului Beinur Comisarul şef Niţoi vrea cu orice preţ eliberarea
Solicitările clanului Beinur: Comisarul şef Niţoi vrea cu orice preţ eliberareaFoarte interesant, solicitările comisarului şef au venit la o zi distanţă de cererea formulată de însuşi Nuredin Beinur de a fi cercetat în stare de libertate. „Puhoi" de cereri ale indivizilor suspectaţi de apartenenţă la clanul Beinur au luat cu asalt Curtea de Apel Bucureşti. Solicitările, care vizează fie înlocuirea măsurii preventive a arestului, fie eliberarea provizorie sub control judiciar, au venit atât din partea lui Nuredin Beinur, cât şi a fratelui acestuia, Nuredin Erchin, a comisarului şef Cristinel Niţoi - transformat, potrivit procurorilor, în „omul de casă" al fraţilor Nuredin - , dar şi din partea lui Nelu Mihai Balaban, arestat şi el cu lotul „Beinur", în urmă cu două săptămâni. Dosarele înregistrate sub numerele 10057/2/2010, 10125/2/2010, 10202/2/2010, 10203/2/2010, 10123/2/2010 au ajuns pe rolul Secţiei penale a Curţii de Apel Bucureşti în intervalul 19 - 21 octombrie, cel care a deschis calea solicitărilor de punere în libertate fiind Nuredin Erchin, fratele „micului dumnezeu" de Mangalia, Beinur. Amânate în primă fază, pentru lipsa dosarelor de urmărire penală, care nu fuseseră trimise la instanţă de către reprezentanţii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care instrumentează cazul, solicitările de eliberare provizorie sub control judiciar au fost rând pe rând respinse de judecătorii bucureşteni. Singurele care nu s-au judecat încă sunt, culmea, taman cele ale comisarului şef Niţoi, acesta fiind amânate şi urmând să fie analizate la începutul lunii noiembrie. Cei doi Nuredin, alături de adjunctul Poliţiei Neptun, de Balaban şi de alţi trei indivizi, respectiv Pădure Mannix, Constantin Ovidiu Pop şi Valentin Popa, au fost arestaţi pe 13 octombrie, la cererea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Şantaj cu ajutorul poliţistului
Potrivit anchetatorilor care instrumentează dosarul, încă din 1999, fraţii Nuredin, alături de mai mulţi tovarăşi de-ai lor, „percepeau taxe de protecţie de la diverşi oameni de afaceri, în schimbul promisiunii că-şi vor putea derula în linişte afacerile pe litoral". Mai departe, spun procurorii bucureşteni, „în ipoteza în care părţile vătămate depuneau plângeri penale la poliţie, inculpaţii, cu sprijinul unui poliţist de poliţie judiciară, reuşeau să stopeze cercetările în cauzele respective şi să muşamalizeze aflarea adevărului, prin obţinerea unor soluţii de netrimitere în judecată". În acest sens, din probele strânse la dosar a reieşit că ofiţerul cu pricina i-ar fi sprijinit pe membrii clanului Beinur „direct sau indirect, contribuind prin acţiunile lui la exercitarea de presiuni asupra părţilor vătămate".
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp