Stop-cadru in armata SUA de la Kogalniceanu

Imaginile din filmele de actiune cu care ne-am obisnuit nu se compara cu realitatea cotidiana * Trupele necombatante fac de ras disciplina americana * Maniere reprobabile ale soldatilor cazati in hotelurile din Mamaia si Eforie Nord au oripilat angajatii restaurantelor * In comparatie cu cei aflati pe front, la Kogalniceanu militarii americani se simt ca in civilie

In ciuda faptelor de eroism si a disciplinei dure de care dadeau dovada eroii hollywood-ieni cu care am fost invatati inca de mici copii, se pare ca lucrurile nu stau chiar asa de frumos. Lumina reflectoarelor si artificiile regizorilor cu renume au facut din soldatul american un redutabil razboinic ce nu putea fi invins de nimeni si de nimic. Genul de luptator Rambo a insufletit copilaria multora dintre noi, creand in mintile oamenilor o imagine de om super-dur, super-disciplinat si super-pregatit. Sosirea americanilor la Constanta, eveniment petrecut in urma cu doua luni, a fost primita cu mare curiozitate de catre locuitorii Constantei, dar si ai comunei Mihail Kogalniceanu. Toti se asteptau sa vada super-eroii pe care i-au vazut prin filme sau macar sa observe acea atitudine de duri si disciplinati la soldatii care au venit. De fapt, singurele simboluri care au reusit sa se incadreze tiparelor cu care lumea a fost obisnuita au fost reprezentate doar de tehnica militara reprezentata de uriasele avioane de transport, de masinile de transport, de elicoptere. Restul s-au dovedit a fi doar... imagini-surogat. Primii dezamagiti de prestanta americanilor au fost chiar ziaristii care au fost invitati la prima conferinta de presa din aeroportul Mihail Kogalniceanu. Acolo au putut fi zariti soldati care purtau uniformele ca si cum ar fost scosi de la inghesuiala, bocancii cu sireturile desfacute, pantalonii scosi din bocanci la cate un picior si un mers de parca ar fi facut turul Globului pe jos. In comparatie cu militarul roman, care macar in privinta aceasta, a tinutei, este impecabil, americanul observat de noi era un tip dezordonat. Despre salutul ofiterilor superiori in momentele cand li se intersecteaza drumurile nici vorba de asa ceva, soldatul trecand pe langa acestia balmajind printre dinti un "Heii chiff".

Ospatari dezamagiti

Daca la locul de munca soldatul se prezinta cum se prezinta, la locul de cazare povestea se complica. Cei mai dezamagiti de comportamentul acestora sunt chiar cei care deservesc in hotelurile unde sunt cazati americanii. Mai bine de 10 hoteluri din statiunea Mamaia si Eforie Nord sunt ocupate de militari. Acestia servesc masa de dimineata sau de seara in restaurantele aferente acelor hoteluri. Bineinteles contra cost, deoarece sunt militari angajati si care beneficiaza de o remuneratie relativ bunicica, de aproximativ 20 de dolari pe ora. Partea proasta este ca romanii care sunt angajati sa asigure serviciile hoteliere au ramas urat impresionati de obiceiurile clientilor veniti de peste ocean. Mai multi ospatari care deservesc cateva restaurante din Mamaia ne-au spus ca, atunci cand vin la masa, americanii, dar mai ales femeile de culoare, dau impresia de persoane foarte pretentioase, studiind fiecare pahar in parte, fiecare lingurita sau furculita, ca nu care cumva sa fie vreo pata pe acestea. Mancarea, daca nu este condimentata dupa gustul lor, este returnata la bucatarie, ospatarii sunt tratati cu "greata". In schimb, clientii coboara in restaurante in sorturi, in treninguri care miros a transpiratie. Cand un superior intra in sala de mese, nici unul nu se deranjeaza sa atentioneze de prezenta acestuia in acel loc, tratandu-l ca si cum nu ar fi existat. O imagine dezagreabila observata de un ospatar chiar ne-a lasat si pe noi cu gurile cascate. O negresa care avea parul plin de matreata si care avusese grija sa reclame faptul ca paharul ei era patat de putin calcar ramas in urma evaporarii apei cu care a fost spalat, in timp ce servea masa cu alta femeie soldat, vorbea, manca si se scobea in acelasi timp in nas si in urechi cu cheia de la camera hotelului. Aceste maniere proaste sunt des observate in randul militarilor americani, mai ales al celor de grad inferior, adica de soldat. Mai sunt si alte asemenea obiceiuri "alese", dar, daca ar fi sa le punem pe tapet, am fi probabil considerati ca inamici, caci la astea se pricep foarte bine.