Suspecţi scoşi de sub urmărirea penală Presupusa corupţie de la Regionala de Drumuri nu a putut fi dovedită

Anunţat cu surle şi cu trâmbiţe în urmă cu un an drept cel mai important caz de corupţie de la Autoritatea Rutieră Constanţa şi Regionala de Drumuri şi Poduri Constanţa, dosarul penal al presupuşilor corupţi s-a dizolvat ca un balon de săpun. După ce le-au confiscat banii din case, i-au băgat la beci pentru 24 de ore şi au cerut arestarea suspecţilor pentru 29 de zile, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa au decis scoaterea de sub urmărirea penală a aşa-zişilor corupţi. Motivul? După câte s-ar părea, lipsa probelor.

La începutul lunii septembrie 2010, o veste-şoc zguduia din temelii ARR Constanţa şi Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Constanţa: o parte din angajaţii respectivelor instituţii fuseseră prinşi cu şpagă. Nicolae Zarzăre, Dorin-Nicolae Dragomir, Florin Marius Popescu, Valeriu Vasile Bucur, Gabriel Pătru, Dan Ion Vâlsan, Ferodin Husein, Ovidiu Popa şi Bogdan Tănase au fost percheziţionaţi de mascaţi sub coordonarea anchetatorilor, luaţi pe sus şi duşi la beci, iar a doua zi, prezentaţi instanţei cu propunere de arestare pentru 29 de zile, sub grave acuzaţii de corupţie. Atât propunerea de arestare, cât şi recursul procurorilor au fost respinse de instanţele de judecată, iar suspecţii au fost cercetaţi în stare de libertate. De menţionat că, din cei nouă suspecţi, doar doi au fost trimişi în judecată, pentru fapte de corupţie. Cei doi sunt Gabriel Pătru şi Dan Ion Vâlsan, procesul lor desfăşurându-se la Tribunalul Constanţa. Restul şapte, însă, au fost de curând scoşi de sub urmărirea penală, fără însă ca procurorii să motiveze clar această rezoluţie sau să precizeze ce anume, în afară de „supoziţiile" amintite în ordonanţa de scoatere de sub urmărire, a stat la baza anchetei lor. Dar pentru ca întreg „tămbălăul" de anul trecut să nu pară în van, anchetatorii au aruncat pisica la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, pe care l-au sesizat „în vederea efectuării unei anchetei administrativ disciplinare".

Povestea unei presupuse corupţii

Dar să vedem cum stau lucrurile, astfel cum reies ele din documentele oficiale. Totul a început pe 24.06.2010, când „în baza datelor furnizate informativ de către lucrătorii de poliţie, Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că numiţii Zarzăre Nicolae, Popescu Florin-Marius, Dragomir Dorin-Nicolae şi Bucur Valeriu-Vasile sunt suspecţi de săvârşirea unor infracţiuni de corupţie". Mai exact, anchetatorii spuneau că au descoperit că „potrivit datelor şi informaţiilor obţinute la acele momente operative, în fapt, învinuiţii, în interes personal, practicau anumite înţelegeri cu unii reprezentanţi ai firmelor transportatoare, în baza cărora aceştia din urmă erau informaţi cu privire la ora şi locaţia în care acţionau echipajele de control, ori li se facilita trecerea fără a fi supuşi controlului sau fără a fi sancţionaţi pentru neregulile constatate". În aceste condiţii, „în vederea completării indiciilor cu probe certe şi pentru documentarea activităţii infracţionale sesizate, prin ordonanţa iniţială procurorului i s-a autorizat pe o durată de 48 de ore interceptarea şi înregistrarea convorbirilor şi comunicaţiilor efectuate prin posturile telefonice utilizate de cei patru suspecţi".

„Interpretări diferite ale legii"

Şi, totuşi, după descoperirea nenumăratelor indicii privind existenţa unui anumit limbaj codat „în discuţiile telefonice purtate cu persoanele în favoarea şi interesul cărora îşi încalcă atribuţiunile de serviciu", coduri ce au dus la percheziţionarea, confiscarea bunurilor, reţinerea şi în final propunerea spre arestare a suspecţilor, indiciile par să nu fi fost confirmate de probe. Cel puţin, aceasta pare să fie concluzia la care au ajuns procurorii, la un an de anchetă. Iar de vină par să fi fost anumite „interpretări diferite ale legii penale prin prisma regulilor de competenţă materială", interpretări care au făcut instanţele să trimită dosarul spre competentă soluţionare Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în loc de Parchetul Tribunalului. Ulterior, dosarul a revenit la Parchetul Tribunalului Constanţa. Ancheta, însă, era compromisă, după cum reiese din concluziile procurorului de caz. „Situaţia expusă (nr. negarea de către transportatorii implicaţi a faptelor ilicite rezultate din interceptarea convorbirilor telefonice purtate) a fost posibilă întrucât în intervalul scurs între punerea în libertate a inculpaţilor şi reluarea dosarului de către procurorul competent, orice s-ar fi putut întâmpla în legătură cu sus-menţionaţii transportatori, a căror lipsă de colaborare cu organele judiciare este mai mult decât evidentă".

Insuficiente dovezi pentru un proces

Iar în acest context, procurorul spune că „pentru a nu rămâne prea mult însă în domeniul supoziţiilor, în condiţiile în care în procesul penal, investirea unei instanţe de judecată nu se poate face altfel decât pe bază de probe certe, înseamnă că orice dubiu creat îi profită celui acuzat, recte inculpaţilor din prezenta cauză". Scurt pe doi, procurorii au decis astfel scoaterea de sub urmărirea penală a suspecţilor şi restituirea către aceştia a impresionantelor sume de bani despre care anchetatorii spuneau anul trecut că ar fi fost obţinute din ilegalităţi. Cazul a fost adus însă în atenţia Ministerului Transporturilor, pentru a se stabili dacă se impune cercetarea administrativă a angajaţilor DRDP şi ARR. Rămâne însă de văzut cine va plăti oalele sparte pentru noaptea petrecută la beci de acuzaţi, care acum sunt în ochii legii total nevinovaţi.