Tacere suspecta in jurul heroinei descoperite la Negru Voda

Autoritatile au bagat capul ca strutul in nisip

Intr-un autotren s-au descoperit aproximativ 174 de kilograme de substanta alba, despre care se presupune ca este heroina * Surse neoficiale ne-au declarat reprezentantii Parchetului le-ar fi pus "pumnul in gura", drept pentru care nu pot spune nimic * Procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta, Marian Alexandru nu a dorit sa dea mai multe detalii in legatura cu acest caz # La fel s-a intamplat si cu alti oficiali responsabili de acest caz # Una dintre cele mai ingenioase metode de a scapa de "gura" presei a fost aceea ca ditamai ofiterii cu responsabilitati si platiti din banii publici si-au uitat telefonul ori la birou ori acasa * Francezii stiu mai bine decat ai nostri tainele traficului de droguri international via Constanta * Serviciile secrete straine cunosc adevaruri ascunse de oficialii nostri

Lucratorii din cadrul Punctului Politiei de Frontiera de la Negru Voda au depistat, in noaptea de miercuri spre joi, la intrarea in tara, intr-un autotren, aproximativ 174 de kilograme de substanta alba, despre care se presupunea ca este heroina. Imediat, soferul masinii a fost retinut, iar politistii de frontiera au anuntat autoritatile, iar cazul a fost preluat de ofiterii din cadrul Centrului Zonal de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog Constanta. A doua zi, respectiv in cursul zilei de joi, reprezentantii mass-media au incercat sa obtina mai multe informatii in legatura cu acest caz, insa acest lucru nu a fost posibil. Mai mult, surse din cadrul CZCCOA Constanta au spus ca, pana ce nu vor sosi rezultatele testului antidrog de la Bucuresti, nu se stie exact daca este vorba despre droguri, motiv pentru care nu se poate da nici un fel de detalii.

Fuga de raspundere, platita din banii publici

In cursul zilei de ieri, adica la doua zile dupa captura, desi nimeni nu se astepta, secretul asupra acestei capturi a fost si mai mult aprofundat, cu toate ca testul antidrog se face in maxim 24 de ore. Nici un oficial, de la comisarul sef, Petru Net, seful interimar al Directiei Politiei de Frontiera Constanta, si pana la comisarul sef al Centrului Zonal de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog Constanta, Victor Popescu, precum si procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta, Marian Alexandru, o parte dintre cei care au fost contactati de reporterii nostri, nu a dorit sa dea mai multe detalii in legatura cu acest caz, iar majoritatea dintre ei au evitat in mod expres reprezentantii mass-media. Metoda folosita de o parte dintre acestia era de a nu raspunde la telefon sau, dupa cum spuneau secretarele acestora, erau plecati din birou, urmand sa revina. Cand ajungeau la locul cu pricina, aveai "bucuria" sa constati ca, de fapt, este o alta metoda de a da bir cu fugitii. Una dintre cele mai ingenioase metode de a scapa de "gura" presei a fost aceea ca ditamai ofiterii cu responsabilitati, si platiti din banii publici, si-au uitat telefonul ori la birou, ori acasa, deoarece la telefonul personal al acestora raspundea "sotia" sau secretara.

Suspiciuni controversate

Totusi, surse oficiale care au dorit sa-si pastreze anonimatul au confirmat faptul ca substanta alba este heroina si, in momentul in care a fost descoperita, era ambalata in cutii de dero. In alta ordine de idei, motivul pentru care nimeni nu face nici o declaratie oficiala in legatura cu aceasta captura a fost dictat de superiori. Mai mult, aceeasi sursa a spus ca nu are voie nimeni sa vorbeasca despre acest caz. Cei care le-ar fi pus "pumnul in gura" ar fi reprezentantii Parchetului, desi, oficial, acestia au declarat ca nu stiu nimic despre aceasta captura de heroina. De altfel, in randul opiniei publice exista deja suspiciuni ca, foarte curand, cei care au descoperit acest transport vor fi aspru pedepsiti, pentru ca, in mod normal, acest transport nu ar fi trebuit sa fie depistat. De asemenea, deoarece numele societatii careia ii era destinata marfa nu a fost dezvaluit, se pare ca in acest caz ar fi vorba de anumite persoane sus-puse. Pe de alta parte, sursele noastre au declarat ca, in momentul de fata, cercetarile au fost extinse fiindca se pare ca este vorba despre o ampla retea de traficanti de droguri care urmau sa vanda heroina pe piata neagra cu aproximativ cinci milioane de dolari.

Istoria ne poate spune multe despre prezent

Despre activitatile obscure ce s-au desfasurat si se pare ca inca se desfasoara in Portul Constanta, anumiti ofiteri ai Politiei din Constanta au dezvaluit unui corespondent al unei publicatii franceze cu specific antidrog, denumita "La Depeche International des drogues" (OGD), aceasta fiind una din publicatiile lui "Observatoir Geopolitique des drogues", ca noua filiera ugandeza, pusa la punct intre 1990 si 1993, tranzita prin Constanta imense cantitati de hasis. Prin analizarea acestei filiere ugandeze a hasisului se demonstreaza caracterul transnational si complexitatea retelei, care grupeaza pakistanezi, africani, israelieni si europeni, avand ca placa turnanta Portul Constanta. Marfa provenita din Pakistan era incarcata in portul Mombasa (Kenya), pe una din navele companiei de navigatie "Shimoni-Tea", cu destinatia portul Haifa (Israel), via Durban (Africa de Sud). La Haifa, incarcatura era preluata de nave ale companiei "Zim-Antwerpen", care soseau la fiecare cincisprezece zile in Portul Constanta. De aici drogurile ar fi fost transportate de compania israeliano-romana "Zim-Rom" pana in Italia, via Bratislava. Bossul retelei ugandeze este un anume Kali, cetatean german de origine ugandeza, care lucreaza cu societatea romana "Rimpex" SRL din Bucuresti. La un moment dat, reprezentantul lui "Rimpex" nu s-a prezentat sa preia transportul care in documentele vamale figura ca "ceai" si, dupa aproape trei saptamani, vamesii si-au bagat nasul in marfa, descoperind astfel 4,4 tone de hasis. Un al doilea transport de droguri de pe filiera ugandeza a fost incarcat tot la Mombasa, de catre compania de navigatie "Victoria Impex Company" din Kampala, pe vasul "Barbara D", cu destinatia finala portul Maracaibo din Venezuela, via Durban. La Durban, traficantii ugandezi n-au mai gasit un vapor catre Venezuela care sa faca escale la Capetown si Panama, asa incat au decis sa schimbe destinatia initiala. Dupa ce au ascuns 6 tone de hasis in baloturi de bumbac, au incarcat marfa pe vasul "Pelikan", cu destinatia Haifa. La Haifa, drogul a fost incarcat de vasul "Zim-Antwerpen" si adus la Constanta. De aici transportul a fost preluat de importator; societatea slovaca "Slovimpex" SRL din Bratislava, care ar fi trebuit sa-l predea la M=FCnchen. Din nenorocire pentru traficanti, cargoul a sosit la Constanta, dupa ce autoritatile portuare descoperisera cele 4,4 tone de "iarba" si au dispus si o perchezitie pe cargoul caraus. Politistii din port, care au tinut sa-si pastreze anonimatul, i-au marturisit agentului OGD ca, "oricum, cantitati mult mai importante si mai bine protejate au tranzitat prin Portul Constanta". Acest lucru era, de fapt, stiut de multa lume, dar nu poate fi inca demonstrat tocmai datorita faptului ca Portul Constanta este foarte ermetic din punct de vedere informational. De fiecare data cand se pun intrebari referitoare la drogurile gasite, raspunsurile sunt identice: "Suntem pe urma unei filiere, iar marfa trebuia sa ajunga la destinatar, ca sa putem captura intreaga filiera". Dar de un amar de vreme ne confruntam cu acest fenomen si degeaba. Intrebarea de baza este urmatoarea: Cine protejeaza de cine? Nu este greu de banuit nici unde se scurgeau comisioanele stoarse de la traficantii ugandezi, pentru ca acestia sa-si vada linistiti de treaba fara eventuale "accidente", cum au fost capturile din 26 august si 3 septembrie 1993 sau cea din 2002, celebrul caz "Sarisca". Potrivit DIG nr. 27 din ianuarie 1994, filiera cocainei ar fi la fel de complexa in Romania ca si cea a hasisului. Una dintre aceste filiere era condusa de un anume Alexandru Docmanov, care disimula pana la 100 kg de "marfa" in statui de metal, ce "navigau" apoi dintr-un post de vama in altul. Doi dintre complicii lui Docmanov au receptionat 109 kg de cocaina intre 1991 si 1993, marfa pe care au plasat-o in Italia. Cei doi complici, doi columbieni, dotati cu pasapoarte venezuelene, tranzactionau cocaina prin intermediul unui anume Omar din Timisoara. Interesant este ca, atunci cand columbienii au clacat, Omar a fugit, dupa ce primise, in prealabil, un telefon de avertisment din Bucuresti, de la un politist roman care lucra pentru retea. La randul sau, DIG nr. 30, din aprilie 1994, semnala urmatoarele: "Cantitati foarte mari de droguri sosesc in Romania: hasis pe cale maritima via Africa; cocaina din America de Sud pe cale aeriana sau maritima, heroina pe rutele din Balcani". Dupa aceste momente apar adevaratii baroni sau nasi ai traficului de droguri romani sau narco-traficantii autohtoni. DIG nr. 30 il identifica pe unul dintre acestia: "Un traficant roman, caruia i se spune "Printul", a controlat, intre 1990 si 1993, o retea de trafic cu hasis catre Germania, din Timisoara si Arad, via Polonia. In realitate, "Printul" nu era altul decat romano-sirianul Zaher Iskandarani, supranumit "Printul". Reteaua "Printului" era una internationala. "Organizatia este compusa mai ales din polonezi si tigani romani, insarcinati sa treaca in mod clandestin frontiera care separa Polonia de Germania si sa comercializeze marfa, dupa ce aceasta a fost tranzitata prin Ucraina". Lucrurile au mers bine pana in 1993, cand piata a fost acaparata de un ucrainean denumit "Vadim". DIG nr. 27, din decembrie 1993, aducea grave acuzatii unor reprezentanti ai autoritatilor romane. Despre un general-locotenent de politie la vremea aceea se spunea ca ar "figura in fisierele politiei italiene si germane, ca patron al traficului de automobile furate". Acest personaj ar fi lucrat din 1990 intr-o stransa legatura cu generalul Filipov, seful politiei bulgare, care actiona sub acoperirea unei societati comerciale de la Sofia, patronata chiar de fiul sau. Acelasi numar din DIG mai acuza pe un alt general roman de politie, dar si pe adjunctul sau, ca ar fi fost implicati in traficul de heroina care provenea din Afganistan, via Ucraina. Banii murdari ar fi fost spalati la hotelurile "Astoria" si "Continental" din Timisoara. Se mai vorbea si de asocierea unor politisti romani de rang inalt cu nasi ai "N`draghetta" calabreze, asa cum erau fratii Lombardi, care operau la Satu Mare. Walter Esposito, responsabilul transporturilor de droguri pe ruta Romania-Ungaria-Austria-Italia s-ar fi aflat - sustine DIG nr. 26 - sub o inalta protectie romaneasca. O concluzie importanta a publicatiei era aceea ca traficul de droguri din Est utiliza vechile retele ale traficului de arme dintre fostele state comuniste, membre ale Tratatului de la Varsovia, si tarile arabe. Iar cum, ca si inainte, portul dar si punctele vamale din judetul Constanta erau principalele porti de iesire sau intrare a stupefiantelor, se pare ca, in prezent, acest lucru este continuat, dar cu o discretie mult mai mare si sub un secret mult mai ermetic.