Traian Cristea, mai presus de lege

Primarul din Costinesti isi bate joc de Biserica Catolica

Primarul PSD al comunei Costinesti, Traian Cristea, are impresia ca poate dispune dupa propriul interes de terenurile revendicate * Acesta refuza de ani de zile sa retrocedeze un teren Bisericii Catolice, in ciuda actelor de proprietate si a tuturor evidentelor rationale * Cristea a tergiversat repararea nedreptatii comise catolicilor de regimului comunist * Cu gandul la valoarea terenului, Cristea a injumatatit deja cu de la sine putere lotul revendicat de Biserica Catolica * Conducerea cultului catolic are dovada ca primarul a propus unei firme bucurestene sa cumpere terenul revendicat * Se pare ca Traian Cristea a luat in calcul si riscul de a raspunde penal cand o vrea Dumnezeu ca mafia din care face parte sa nu mai fie protejata

Vocatia profunda de agent imobiliar a primarului comunei Costinesti, Traian Cristea, si-a spus cuvantul in cazul mai multor afaceri cu terenuri aflate in pozitii extrem de avantajoase pentru potentialii investitori in turism. Asa cum demonstram intr-unul din numerele anterioare ale cotidianului ZIUA de Constanta, Traian Cristea nu s-a sfiit sa demoleze o scoala aflata in domeniul public al statului si sa vanda terenul firmei bucurestene Credo Turism. Seria afacerilor imobiliare de succes initiate de primarul din Costinesti cuprinde si alte scenarii cel putin la fel de interesante, pe care vom continua sa le prezentam. O afacere in plina desfasurare este legata de fostul camin cultural al localitatii, lasat cu buna stiinta in paragina, pentru a impartasi soarta scolii demolate in primavara acestui an. Caminul in cauza se afla la o aruncatura de bat de fosta scoala, undeva in centrul comunei, pe strada Tineretului. Cladirea a fost ridicata in perioada interbelica de cultul romano-catolic, puternic reprezentat in Costinesti prin populatia germanica care se stabilise in zona. Destinatia de atunci era pentru o scoala in care invatau copiii minoritatii. In aceeasi curte cu o suprafata de aproximativ 2000 de metri patrati se mai afla si o biserica romano-catolica. In perioada comunista, ateismul devenit politica de stat a generat nationalizarea vechii proprietati a Bisericii Catolice. Sfatul Popular al comunei Tuzla (Costinestiul era atunci un simplu sat in componenta acestei comune), cu acordul forurilor comuniste judetene, a expropriat cu acte in (ne)regula cultul romano-catolic. Ulterior, tovarasii constanteni au hotarat sa demoleze biserica si sa transforme vechea scoala in camin cultural. Sfarsitul comunismului a gasit fosta proprietate catolica intr-o stare avansata de degradare. In anul 1993, intr-una din anexele caminului cultural s-a stabilit o familie care lucra la una din fermele de pe raza localitatii. Autoritatile locale i-au permis ani de zile lui Valeriu Cioara sa locuiasca acolo impreuna cu familia sa, mai ales ca prezenta familiei a facut ca imobilul abandonat, fara usi si geamuri, sa nu devina refugiul boschetarilor.

Catolicii l-au dat in judecata pe latifundiarul de carton Cristea

In anul 1998, cand legislatia parea favorabila retrocedarilor, Biserica Romano-Catolica a initiat primele demersuri pentru a reintra in posesia cladirii si a ternului aferent. In plus, catolicii revendicau si alte suprafete, mult mai generoase, in extravilanul comunei. Oficialii Primariei au reusit atunci sa plimbe cu vorba reprezentantii Bisericii Catolice, sugerandu-le reprezentantilor acesteia ca daca vor primi in instanta dreptul de proprietate asupra terenurilor din extravilan, cu siguranta ca situatia fostei scoli germane si a terenului aferent va fi reanalizata. Catolicii au initiat un proces de retrocedare, pe care l-au castigat in anul 2000. Ei cereau doar terenurile agricole. Conform intelegerii verbale, monseniorul Stefan Ghenta, vicar episcopal de Dobrogea, s-a deplasat in mai multe randuri la Primaria Costinesti pentru a reinnoi cererile de retrocedare. Cristea a gasit diverse subterfugii pentru a amana solutionarea cererilor. Unul din motivele invocate a fost acela ca proprietatea catolica a fost prinsa in domeniul public (fapt cu totul inexact) si este folosita pentru activitati culturale. Cristea a propus atunci sa le ofere catolicilor un alt teren in intravilan, undeva pe la periferia localitatii. Cunoscand starea de fapt a imobilului, Biserica Catolica s-a adresat Ministerului Culturii, in speranta ca lucrurile vor primi o solutionare favorabila. Dupa negocieri de peste sase luni, oficialii guvernamentali le-au sugerat catolicilor sa accepte varianta propusa de primar. Acesta din urma a evacuat, anul trecut, familia Cioara din anexa fostului camin cultural, pe motiv ca imobilul este revendicat. Tot circul a ajuns si la urechea monseniorului Stefan Ghenta, care a crezut ca atitudinea lui Cristea reprezinta o aprobare tacita a cererilor de retrocedare. In consecinta, in primavara acestui an, reprezentantii Bisericii au intrat in curtea imobilului si au inceput operatiunile curente de renovare. La scurt timp, au fost alungati cu politia de catre primarul Traian Cristea, care le-a spus ca atat timp cat va fi in functie ei nu vor primi terenul si cladirea inapoi. Mai mult, din cei aproape 2000 mp cat aveau catolicii pe acte in perioada interbelica, in jurul caminului cultural au mai ramas doar 1000 mp, diferenta intrand in posesia unor privati, printr-un mecanism pe care doar Traian Cristea il cunoaste in profunzime. Avand in vedere comportamentul abuziv al primarului din Costinesti, precum si faptul ca acesta prefera sa faca afaceri cu proprietatile altora, ca si cum ar fi deasupra legilor penale, Biserica Catolica a initiat un nou proces de retrocedare. Catolicii sunt decisi sa obtina ceea ce este al lor, chiar daca in acest scop vor fi obligati de forta imprejurarilor sa intre in conflict cu mafia terenurilor din Costinesti, cu acest controversat primar Traian Cristea sau cu sefii sai din PSD. Mai mult, catolicii au informatii ca Traian Cristea a incercat sa vanda terenul lor lui Ion Fagetan si firmei acestuia, Credo Turism Bucuresti. Oricum daca Traian Cristea va mai ramane primar dupa terminarea problemei fraudei electorale, care de fapt nu a fost, are de raspuns la cateva intrebari delicate legate de terenurile pe care le-a atribuit dupa propriul interes.