Ucraina forteaza nota cu problema canalului Bastrai si Insula Serpilor

Azi la Constanta va avea loc o noua runda de negocieri intre comisii ucrainene si romane

Intentiile expansioniste ale ucrainenilor ar trebui sa puna pe ganduri diplomatia romaneasca * Intentia ucrainenilor de a construi un canal navigabil in nordul Deltei Dunarii, proiect cu consecinte ecologice dezastroase pentru Romania, se adauga la pretentiile asupra rezervelor apelor teritoriale si a zonei economice exclusive din zona insulei serpilor * Ucraina insista ca Insula Serpilor sa fie declarata teritoriu cu viata economica proprie * Exista si un plan de populare fortata a insulei, pentru ca Ucraina sa-si poata justifica demersurile diplomatice de extindere a intereselor pentru zona platformei continentale a Marii Negre * Azi la Constanta, va avea loc o intalnire discreta la nivelul expertilor din ministerele afacerilor externe din Romania si Ucraina unde vor rediscutate aspectele fierbinti ale relatiilor intre cele doua state

Istoria ne-a demonstrat ca permanent s-a dorit diminuarea rolului fundamental pe care-l are de indeplinit Romania fata de statutul sau de principal stat riveran Dunarii. Incepand cu secolul al 18-lea expansiunea ruseasca in Europa a avut doua obiective fundamentale: Bosforul, pentru a iesi la Oceanul Planetar si Dunarea, pentru a putea ajunge pe apa in inima Europei. In numeroasele razboaie purtate in spatiul danubian, Rusia devenea stat riveran Dunarii cand era victorioasa, sau pierdea acest statut cand era infranta. In acest context Romania a jonglat cu aliantele pentru a se putea mentine la gurile Dunarii intre interesele celor doua imperii retrograde. Este vorba de Imperiul Rus si cel Otoman.In noul context geopolitic, de dupa 1991, marcat de destramarea U.R.S.S., Romania a ajuns intr-o noua pozitie. Ucraina a ajuns sa aiba granita comuna cu tara noastra. Actualul nostru vecin danubian, Ucraina, nu este cu nimic mai comod decat defuncta U.R.S.S. Ucraina, stat european, manifesta mai multa preocupare pentru Dunare, Delta Dunarii si bazinul Marii Negre. Discursul diplomatiei ucrainene se dovedeste chiar mai inflexibila in negocieri pe problemele fluviale si maritime. Imediat dupa episodul "Rostok", 1991, cand cargoul cu acest nume, sub pavilion sovietic, a blocat canalul Sulina, punandu-se travers intr-unul din cele mai inguste locuri de pe senalul navigabil (nava avea peste 130 m iar canalul 100 m), apoi s-a scufundat, in presa de la Kiev a aparut urmatoarea intrebare: Ce se intampla cu porturile noastre fluvio-maritime, Izmail si Reni, daca bratul Sulina este blocat ? Romanii au o solutie de evitare prin canalul Dunare - Marea Neagra, dar Ucraina ce face ? Trebuie sa cream propria noastra iesire la Marea Neagra ! De atunci si pana in prezent politica danubiana a Ucrainei este marcata de dorinta de a internationaliza bratul Chilia, acordandu-i un statut asemanator cu cel al canalului Sulina, in vederea accesului navelor maritime de mare tonaj la porturile Izmail si Reni. Construirea unui canal care sa lege direct bratul Chilia cu marea numai este demult un proiect. El a intrat acum in preocuparea celor mai inalte foruri de decizie politica ale Ucrainei. Sunt analizate mai multe variante, dar este preferata cea a bratului Bastrai (Stambulul Nou) care traverseaza pe mijloc delta secundara creata de bratul Chilia.

Consecinte ecologice dezastroase

Lucrarile hidrotehnice care s-ar executa pentru largirea si adancirea bratului Batrai, dar si a unor importante porturi de pe bratul Chilia, pentru a permite navigatia navelor maritime, ar avea ca efect imediat cresterea volumului de apa care ar curge pe bratul Chilia, de la 62,3 % in prezent la peste 75%, diminuand debitele de pe bratele Sulina si Sf. Gheorghe. Aceasta actiune ar pune in pericol intreaga delta romaneasca. Ar avea de suferit flora, fauna, multe din lacurile deltaice ar seca si gurile fluviale de la Sulina si Sfantul Gheorghe s-ar colmata. Prin cresterea volumului apei pe bratul Bastrai, implicit, va creste si cantitatea de aluviuni pe care le va varsa in mare, aproximativ 10-13 milioane tone pe an, facand sa inainteze spre sud delta bratului Chilia, astfel ca in cativa zeci de ani digul de nord al canalului Sulina ar putea reveni Ucrainei.

Accident sau tentativa de intimidare

In urma cu doua saptamani, a avut loc un eveniment naval in care a fost implicat un vapor Slavutich VII. Nava s-a rupt in doua in dreptul traseelor conductelor petroliere si al platformelor de foraj marin romanesti. Incidentul a pus in pericol platformele si instalatiile petroliere romanesti. Au aparut si nenumarate comentarii vizavi de subiect. Exista voci care afirma ca este prea mare coincidenta ca sinistrul maritim sa se fi produs chiar pe traseul de conducte petroliere care leaga platformele marine de extragere a titeiului cu terminalele aflate pe malul romanesc al Marii Negre in dreptul portului Midia. Cunoscatorii "visului ucrainean" au inceput deja sa faca legaturi intre sinistrele navale produse in cazul "Rostock" si intentia insistenta a autoritatilor ucrainene de a construi canalul navigabil in nordul Deltei Dunarii, precum si actiunea acelorasi ucraineni de a accede la resursele de petrol din bazinul continental al Marii Negre. Mai ales ca o mare parte dintre acestea se afla in apele teritoriale romanesti (Insula Serpilor). Tot mai des in ultimul timp opinia publica tinde sa interpreteze ultimul eveniment in care a fost implicat "Slavutich VII" ca fiind unul provocat. Un fel de avertisment pentru a influenta cursul negocierilor cu privire la zona contigua si cea economica exclusiva din jurul Insulei Serpilor.

Populare fortata a Insulei Serpilor

Este cunoscut faptul ca presedintele Kucima a efectuat o vizita pe insula Serpilor in urma cu cateva luni. Scopul vizitei a fost de a inmana buletine de identitate militarilor si civililor care sunt detasati pe insula. De fapt, se vrea sa se creeze ideea ca insula este una locuita si ca are propria viata economica, pentru ca Ucraina sa aiba motive ca sa-si contureze alte pretentii cu privire la zona economica exclusiva, putand astfel ajunge pana la locul unde acum sunt amplasate platformele petroliere romanesti. Se cunosc deja de mult metodele tipic rusesti de populare a anumitor zone de interes, mergand pana chiar la deportari masive. Acum nu mai este cazul, dar locuitorii de pe Insula Serpilor sunt mai mult militari detasati in interes de serviciu care au de cateva luni si buletine cu domiciliul pe insula. Insula inseamna acum pentru Ucraina, "petrol, foarte mult petrol". Problema a devenit pentru noi ca romani o problema foarte serioasa.

Intalnire discreta la Constanta

Din surse demne de incredere am aflat ca astazi la Constanta va avea loc o intalnire la nivelul expertilor ministerelor de externe ale Ucrainei si Romaniei. Aceasta este aproximativ cea de a 40-a intalnire de acest gen organizata in ultimi ani, cele anterioare avand ca de obicei rezultate neconcludente si neclare, necazandu-se la nici o intelegere amiabila intre cele doua parti. Azi vor fi luate in discutie probabil aspectele obisnuite privind statutul insulei Serpilor, zona contigua a Marii Negre, zona economica exclusiva si ca o noutate vizavi de celelalte intalniri, vor fi discutate probabil introducerea pe lista negocierilor si aspecte legate de intentia ucrainenilor de a construi canalul Bastroi. Cum ucrainenii insista in declararea Insulei Serpilor teritoriu locuit, va atrage dupa sine pretentia ca in jurul insulei pe o raza de 36 de mile marine sa fie fixata conform legislatiei internationale, limita economica a apelor nationale ucrainene. Asta inseamna ca expansiunea teritoriala ucraineana va cuprinde si zona continentala a Marii Negre unde in prezent se afla platformele de foraj romanesti si implicit rezervele de titei. Asa ca ucrainenii vor avea pretentia sa foreze si sa extraga petrol si gaze in liniste. La inchiderea de aseara a editiei, doua organizatii non-guvernamentale, Eco Dobrogea si Garda Civica, au tinut sa precizeze faptul ca membrii acestor doua organizatii saluta noua runda de tratative romano-ucrainene care au loc azi la Constanta, exprimandu-si totodata increderea ferma in rezolvarea amiabila a tuturor problemelor in litigiu.