Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
06:20 23 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Ultima speranta pentru Pestom

ro

22 Mar, 2006 00:00 3760 Marime text

Dupa ce actionarul principal a inchis ochii la devalizarea Pestom, acesta a hotarat in cele din urma sa mai acorde un termen de gratie de doi ani de zile pentru redresarea societatii * Desi candva detinea noua balti in judetul Constanta, in prezent societatea mai are doar una, supravietuind de pe o zi pe alta * Actuala conducere reclama modul abuziv in care cele mai bune amenajari piscicole pe care le-a avut in patrimoniu, Oltina si Bugeac, au intrat pe mana unor SRL-uri anonime * In ceea ce priveste balta Dunareni, situatia este mai complicata, aceasta intrand in proprietatea Consiliului local Aliman, care insa nu poate sa obtina deocamdata profit de pe urma acesteia

SIF Transilvania, actionarul principal al SC Pestom SA, a decis intr-o sedinta a Consiliului de Administratie, sa acorde societatii constantene un termen de gratie de doi ani pentru redresare. Desi candva unul dintre gigantii pisciculturii si societate cu traditie in domeniu, Pestom a ajuns in stare de faliment din cauza fostei conduceri si a cercurilor de interese de la Bucuresti. Ca atare, actualul director, Costa Iancu, a convocat ieri Consiliul de Administratie al firmei pentru a stabili un plan de masuri pentru redresarea societatii. Cea mai mare speranta a actualei conduceri este sa-si recupereze activele si pestele ce au fost preluate abuziv.Cum a inceput totulDupa revolutie, fosta Intreprindere Piscicola Constanta s-a transformat in SC Pestom SA, cu sediul principal in Constanta, avand noua puncte de lucru - ferme piscicole, pe raza judetului. Acestea sunt Oltina, Bugeac, Dunareni, Mihail Kogalniceanu, Tasaul-Navodari, Corbu, Agigea, Limanu, Tibrinu-Domeasca (Cernavoda). Obiectul de activitate al societatii este piscicultura (cresterea pestelui), pescuit, industrializare, comercializare peste si produse din peste. In anul 1992, actionariatul societatii era alcatuit din Fondul Proprietatii de Stat, cu 70% si SIF Transilvania, cu 30%. FPS a cesionat in 2000 pachetul sau de actiuni detinut la Pestom, Ministerului Agriculturii si Alimentatiei. Un an mai tarziu, in cadrul ministerului a luat fiinta Agentia Domeniilor Statului, organism ce se ocupa cu inventarierea, administrarea si privatizarea societatilor agricole, cat si a societatilor ce detin in administrare terenuri aflate sub apa, ce fac parte din domeniul public si privat al statului. La 25 iulie 2001, pachetul de 70% a fost cesionat de minister catre ADS, care incheie cu SC Pestom SA un contract de concesiune prin care se transmite dreptul si obligatia de exploatare a suprafetei totale de 11486,73 ha, din care amenajat pentru piscicultura 8710 ha. In acelasi an, ia fiinta, conform Legii 192/2001, Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol, al carei obiect de activitate il reprezinta administrarea amenajarilor piscicole, din proprietatea publica sau privata a statului, ce au ca destinatie producerea de puiet, remonti si reproducatori pentru repopularea bazinelor piscicole naturale. In 2003, ADS, actionar majoritar la SC Pestom SA, imputerniceste reprezentantul sau in Adunarea Generala a Actionarilor societatii sa transfere cu titlu gratuit catre Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol Bucuresti amenajarile piscicole de la Bugeac, Oltina, Dunareni, Limanu, Mihail Kogalniceanu, Iortmac - Saharlale, Ceamurlia. Actuala conducere a societatii considera aceasta miscare facuta de actionarul principal drept o nationalizare mascata, realizata abuziv si fara temei legal. "Este o manevra tipic comunista, prin care ni s-a luat practic toata baza noastra de productie", spune directorul Costa Iancu. Ulterior, CNAFP a dat in exploatare aceste balti unor SRL-uri bucurestene, prin incheierea unor contracte de asociere in participatiune, fara a fi organizata vreo licitatie. Astfel, piscicultura din judet a ajuns sa fie controlata de cercurile de interese de la Bucuresti. Insa mai grav e faptul ca in contractele incheiate cu firmele respective, s-a omis sa se specifice ca in baltile Oltina si Bugeac se afla productia de peste a SC Pestom SA, productie care se afla la dispozitia respectivelor SRL-uri, societatea constanteana neavand posibilitatea sa-si valorifice productia, estimata la cateva zeci de miliarde. Potrivit directorului Iancu, pestele din cele doua balti ar scoate societatea din impas, in prezent Pestom avand datorii la Finantele Publice de aproximativ 56 miliarde lei vechi.Batalia pentru DunareniLa firma care detine amenajarea de la Oltina unic actionar este o octogenara, Elena Rusan, in timp ce administrator este fiul acesteia, Lucian Rusan, care exploateaza, prin intermediul unei alte societati si ferma piscicola de la Dunareni. Referitor la aceasta din urma, lucrurile s-au complicat si mai mult, in luna noiembrie 2005 cand, printr-o hotarare judecatoreasca, terenul aferent baltii a revenit Consiliului Local Aliman. Acestia, la sfarsitul lunii ianuarie, au organizat o licitatie prin care au incercat sa concesioneze terenul pentru o perioada de 49 de ani. La licitatie s-au prezentat doua persoane fizice si societatea Elite Danubius SRL, care exploateaza in prezent amenajarea piscicola de la Dunareni. Potrivit primarului comunei Aliman, Gheorghe Topalu, pretul de pornire a fost de 215 milioane lei vechi pe an, iar licitatia a fost castigata de Nicolae Ghionoiu, care a oferit putin peste 400 de milioane. Firma lui Rusan a facut insa contestatie, care a fost aprobata de comisia din cadrul primariei si astfel licitatia a fost anulata. De mentionat ca, fara sa astepte cele zece zile pentru rezolvarea contestatiei, Elite Danubius a dat in judecata autoritatile locale. Ulterior, ca urmare a anularii licitatiei, Ghionoiu a actionat la randul lui in instanta Consiliul local. Situatia este destul de complicata in cazul baltii Dunareni, avand in vedere ca si Pestom detine active acolo.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii